Asociaţia Ortodoxia Tinerilor a organizat, în perioada 2-5 noiembrie, o tabără de toamnă la Sâmbăta de Sus. Data taberei am ales-o cu gândul de a merge într-un weekend înainte de începerea Postului Crăciunului. Nu după mult timp am aflat că exact atunci se va face parastasul de trei ani de la trecerea la Domnul a Părintelui Teofil Părăian, iar apoi, în prima zi a taberei, mare mi-a fost mirarea să văd că împreună cu grupul nostru venise la Sâmbăta şi un grup de tineri din mai multe filiale ASCOR (Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români) ale ţării, cu ocazia parastasului Părintelui Teofil. Fără să ştim, Dumnezeu, în marea lui iubire şi înţelepciune, ne-a adunat pe noi, tinerii, la Mănăstirea Sâmbăta, pentru a prăznui împreună bucuria trecerii la Domnul a Părintelui Teofil şi pentru a ne cunoaşte unii pe alţii. Fără să plănuim nimic dinainte, fără să ne fi vorbit unii cu alţii, ne-am trezit 70-80 de tineri adunaţi din mai multe oraşe ale ţării. După mici discuţii am ajuns la concluzia că vom face totul împreună, acceptând un program comun de desfăşurare a acestor zile. Aşa se face că am mâncat împreună, am participat la conferinţe împreună, am participat la Sfânta Liturghie şi la parastas împreună, am stat la discuţii împreună…
Conferinţe, plimbări, discuţii. Totul s-a aşezat frumos din prima seară, când la conferinţa „Milostenia. Aspecte practice şi duhovniceşti” Părintele Mihail de la Mănăstirea Sâmbăta, care urma să ne vorbească, a venit însoţit şi de Părintele Iustin, stareţul Mănăstirii Oaşa, care îi însoţea pe ascorenii din ţară. Au vorbit împreună atât de frumos, cu atâta linişte în glas şi cu atâta iubire, încât nu vroiam să se mai termine. Ambii sunt duhovnici de tineri şi ştiu bine problemele noastre, iar din acest motiv răspunsurile lor au venit ca un pansament pe rănile duhovniceşti ale sufletului nostru.
După ce în prima zi am mers împreună la izvorul Părintelui Arsenie Boca, sâmbătă dimineaţă am vizitat mănăstirea şi muzeul ei, apoi ne-am plimbat pe malul lacului. A urmat apoi conferinţa pe temă istorică a domnului Dănuţ Nancu, în care s-a dezbătut iubirea de neam şi ţară. Au fost multe întrebări din sală şi subiectul a reuşit să suscite interesul tinerilor, discuţiile continuându-se pe holuri câteva ore după terminare.
Rezistenţa din Munţii Făgăraşului. Seara a urmat conferinţa Ioanei Haşu, cercetător CNSAS, despre rezistenţa anticomunistă din Munţii Făgăraş, versantul nordic – grupul condus de Ion Gavrilă Ogoranu; a avut un mare succes printre cei prezenţi în sală. Subiectul foarte sensibil al suferinţei, al demnităţii şi al iubirii de neam, a reuşit să atingă multe inimi. Am aflat povestea grupului de partizani din Făgăraş, suferinţele familiilor lor in timpul represiunii comuniste, metodele folosite de Securitate pentru urmărirea şi prinderea lor. Iar la final, am urmărit un documentar despre grupul de rezistenţă de pe versantul sudic al Făgăraşilor, condus de Toma Arnăuţoiu. A fost o pagină de istorie a neamului român pe care mulţi n-o ştiam, constituindu-se într-un exemplu demn de urmat, mai ales într-o ţară în care noi românii ne autodenigrăm continuu.
Pomenirea Părintelui Teofil. Duminică dimineaţă biserica a devenit neîncăpătoare. Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Preasfinţitul Sofian Braşoveanul, arhiereu-vicar al Mitropoliei Ortodoxe Române a Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, care a venit aici însoţit de un grup de invitaţi germani. După Liturghie, s-a săvârşit slujba de pomenire a Arhimandritului Teofil Părăian. A urmat un cuvânt de învăţătură şi o scurtă pomenire la mormântul părintelui. Apoi toată obştea mănăstirii, alături de cei prezenţi, am luat masa la trapeza Academiei. În timpul mesei Părintele Vasile Ioana, paroh al bisericii Sfântul Nicolae „Dintr-o zi” din Bucureşti a făcut mici evocări din cuvintele frumoase ale Părintelui Teofil, destinzând atmosfera.
Sfânta Scriptură, muzica şi comuniunea. După scurte momente de respiro a început ultima conferinţă a taberei noastre, dedicată Sfintei Scripturi şi prezentată de domnul Gheorghe Butuc, doctor în teologie ortodoxă şi profesor la Seminarul Teologic-Ortodox din Galaţi. Domnul Butuc a reuşit să captiveze atenţia celor prezenţi prin carisma şi râvna cu care vorbea, dar şi prin legăturile frumoase pe care le-a expus între Sfânta Scriptură, Sfânta Tradiţie şi Biserică.
La final am avut bucuria să ne cânte Vlad Miriţă, tenor la Opera Naţională din Bucureşti, acompaniat la pian de prietenul său Alexandru. Deşi au fost doar două melodii, ne-au mers la inimă. Este pentru prima oară când m-am întâlnit cu Vlad şi m-am bucurat mult să văd că este un om deschis şi un tânăr iubitor de ţară, cu râvnă de a-i ajuta pe tineri să ţină aproape de Biserică şi de neam. Am hotărât ca pe viitor să colaborăm şi să venim în întâmpinarea tinerilor cu diferite idei şi proiecte.
S-au deschis multe porţi spre misiune şi am observat că Dumnezeu are un singur gând permanent cu noi toţi: să ne unească. Aşa a făcut şi la Sâmbăta de Sus, ne-a unit pe toţi în braţele Lui şi ne-a sugerat parcă să trecem peste toate barierele sociale şi să fim în comuniune: monahii cu preoţii, cu episcopii, cu diaconii, cu credincioşii, iar mănăstirile împreună cu parohiile, cu asociaţiile ortodoxe şi cu instituţiile statului.
Claudiu Bălan, preşedinte Asociaţia Ortodoxia Tinerilor
Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 70, decembrie 2012