Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘Ucea de Jos’

Premiile sunt oferite prin Bursa „Pr. prof. Ioan Glăjar”, instituită în Parohia Ucea de Jos în amintirea fostului paroh, profesor de Teologie de la Sibiu. Bursa a fost înfiinţată în luna octombrie 2015, prin hotărârea Consiliului parohial Ucea de Jos, în baza parteneriatului cu Şcoala Gimnazială din localitate. Această bursă cinsteşte memoria celui care a fost profesor la vechiul Institut Teologic de la Sibiu, actuala Facultate de Teologie Ortodoxă “Sfântul Andrei Şaguna”, şi profesor de Religie la şcoala din Ucea de Jos. Premiile oferite elevilor au valoarea totală de 4000 de lei, donaţi în fondul Bursei “Pr. prof. Ioan Glăjar” de oameni cu suflet mare, de Parohia Ucea de Jos şi mai multe societăţi comerciale.

„Bursa parohială «Pr. prof.Ioan Glăjar» împlineşte două datorii de suflet pe care le am ca slujitor al sfântului altar la Ucea de Jos: pe de o parte cinstirea memoriei înaintaşului meu la slujire, părintele Ioan Glăjar, care timp de 14 ani a fost profesor de telogie la Institutul Teologic din Sibiu şi mai bine de 10 ani profesor de Religie la Şcoala Generală din Ucea de Jos, iar pe de altă parte educaţia religioasă a copiilor şi tinerilor prin colaborarea permanentă cu Şcoala, cu profesorii de Religie şi cu celelalte cadre didactice. Iniţiativa acestei burse aparţine parohiei, dar contribuţia cea mai mare la realizarea acestui proiect o au cei care au înteles nevoia implicării financiare”, ne-a spus pr. Ion Tărcuţă.

Elevii şi dascălii au avut posibilitatea să vizioneze un material video cu imagini şi învăţături ale părintelui Ioan Glăjar. A urmat momentul înmânării celor 20 de premii, cu sume de la 100 la 350 de lei, în funcţie de mediile şi situaţia materială a elevilor.

La sfârşitul anului şcolar, parohia braşoveană va oferi alte premii elevilor cu rezultate foarte bune la învăţătură.

Ştefan Mărculeţ, mitropolia-ardealului.ro

FOTO: Şcoala gimnazială Ucea de Jos

Read Full Post »

Preasfințitul Ilarion Făgărășanul, noul Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, s-a aflat Duminică, 5 iulie, în biserica cu hramul ”Sfântul Nicolae” din Ucea de Jos. Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Laurențiu, Părintele episcop a săvârșit aici Sfânta Liturghie înconjurat de un sobor de preoți și diaconi din care a făcut parte părintele paroh Ion Tărcuță, protopop al Protopopiatului Făgăraș II, părintele misionar Ioan Năftănăilă și părintele Siluan Bratu – economul Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus.

În cuvântul de învățătură, Preasfinţitul a explicat pericopa evanghelică subliniind rolul pe care îl au rugăciunea, postul şi participarea la sfintele slujbe în viaţa creştinului, cât şi îndatorirea fiecăruia de a se apleca mai mult spre viața spirituală.

Mulţimea de credincioşi prezenţi a primit cu bucurie vizita Preasfinţitului Părinte Ilarion, mulţi dintre împărtăşindu-se cu Trupul şi Sângele Mântuitorului Iisus Hristos. La sfarșitul slujbei credincioșii au primit câte o iconiță ca semn de binecuvântare.

Pr. Marius Urs, Parohia Viștea de Jos

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 86, iulie-august 2015

Foto: Cristian Ramba

Read Full Post »

Părintele profesor Ioan Glăjar s-a născut în Ucea de Jos la 24 martie 1929, din părinţii Ioan şi Susana, agricultori. Între anii 1936-1940 a urmat şcoala primară din satul natal, iar din 1940 până în 1950, cursurile Liceului „Radu Negru” din Făgăraş, cu două întreruperi, prima din cauza unor probleme de sănătate, iar a doua din cauza prigoanei comuniste.

 

În temniţele comuniste

Pentru că era membru în organizaţia secretă anticomunistă „Frăţia de Cruce”, în 29 iunie 1948, fiind în ultima clasă de liceu, este arestat împreună cu alţi colegi şi duşi la Securitatea din Făgăraş, apoi la cea din Braşov. Anchetaţi şi bătuţi cu cruzime, tinerii arestaţi sunt întemniţaţi la penitenciarul din Braşov în aceeaşi celulă cu Părintele Arsenie Boca. Abia după 7 luni de temniţă a avut loc un proces la Tribunalul Militar din Braşov, în urma căruia este condamnat la un an de închisoare corecţională pentru „delict de uneltire împotriva orânduirii de stat”. Este eliberat după un an şi trei luni de la arestare, respectiv pe 1 octombrie 1949.

După eliberare, prima grijă i-a fost aceea de a continua ultima clasă de liceu şi de a susţine examenul de bacalaureat. Din cauza condamnării nu este primit la cursurile zilnice, ci doar la cele cu frecvenţă redusă, care trebuiau justificate de o activitate în câmpul muncii. Astfel, este nevoit să lucreze ca pontator şi referent tehnic pe unul din şantierele care edificau combinatul chimic şi oraşul Victoria. Deşi avea la dispoziţie puţin timp pentru pregătirea cursurilor şi a examenelor, părintele a reuşit să termine ultima clasă şi să ia examenul de bacalaureat.

Tot din cauza condamnării suferite, înscrierea Părintelui la facultate nu a fost posibilă. A incercat la Iaşi, mai întâi la Facultatea de Construcţii, apoi la Facultatea de Matematică şi Fizică şi, în cele din urmă, la Institutul Pedagogic. Avea să afle aici că era dat un ordin de la Ministerul Învăţământului să nu fie primit niciun candidat cu cazier juridic. La îndemnul unui consătean, în toamna anului 1950 se înscrie la Institutul Teologic Universitar din Sibiu, unde nu se cerea cazier juridic.

După primul an de Teologie, fiindu-i greu să renunţe la vechea pasiune, matematica, încearcă pentru ultima dată să dea admitere la Facultatea de Matematică şi Fizică din Cluj, dar şi aici a fost respins, ca la Iaşi. Se întoarce la Sibiu, unde îşi continuă studiile teologice, dedicându-se întru totul acestora. Începe de acum să-şi croiască un drum luminos pe calea teologiei, prin seriozitate şi perseverenţă în studiu, absolvind cu aceleaşi calificative bune şi excelente şi cursurile de doctorat din cadrul Institutului Teologic Universitar din Bucureşti.

 

O viaţă închinată parohiei din satul natal: „Am rămas pentru totdeauna cu ei”

Încă din primul an de studenţie la Institutul Teologic Universitar, profesorul dr. Nicolae Mladin, viitorul mitropolit al Ardealului, l-a ales colaborator al său în cadrul redacţiei publicaţiei şaguniene „Telegraful Român”. După obţinerea Licenţiei în Teologie ca şi după absolvirea cursurilor de doctorat, Părintele a solicitat să fie numit într-unul din posturile vacante din administraţia bisericească de la Sibiu, dar Departamentul Cultelor, presat de securitate, n-a acceptat. În cele din urmă a fost îndrumat să solicite o parohie rurală. După câteva încercări a fost numit în Parohia Axente Sever din judeţul Sibiu, dar Departamentul Cultelor n-a recunoscut această numire făcută de Arhiepiscopie. În 1960, când s-a vacantat Parohia Ucea de Jos, conducerea Arhiepiscopiei Sibiului l-a numit preot paroh pe seama acestei parohii, fiind recunoscut în cele din urmă şi de Departamentul Cultelor.

În satul său natal, părintele profesor Ioan Glăjar slujeşte cu devotament şi credinţă jertfelnică timp de 52 de ani, 47 de ani ca preot paroh şi 5 ani ca preot pensionar. Într-un interviu acordat publicaţiei „Apostolat în Ţara Făgăraşului”, Părintele Profesor spunea: „ca preot paroh în Ucea de Jos, m-am străduit să-mi fac datoria deplin. Fireşte nu ştiu în ce măsură Dumnezeu a fost şi este mulţumit de viaţa şi slujirea mea preoţească, dar consătenii, şi respectiv enoriaşii mei, mi-au acordat tot timpul credibilitate, preţuire, respect, înţelegere şi ajutor necondiţionat, desigur nu fără nici o excepţie. Bucurându-mă de toate acestea din partea lor, mi-a fost sufleteşte imposibil să dau curs unor oferte de avansare, ivite după un timp pe neaşteptate, şi să mă despart de ei, să-i părăsesc, să nu le mai fiu preot paroh. Şi aceasta, mai ales atunci când biserica noastră parohială era prăbuşită. Am rămas, deci, pentru totdeauna cu ei şi împreună am reconstruit biserica, împreună ne-am rugat lui Dumnezeu în duminici şi sărbători, în biserică şi în casele lor, şi împreună I-am mulţumit lui Dumnezeu pentru toate”.

 

Consilier economic şi profesor la Sibiu

În paralel cu postul de preot paroh la Ucea de Jos, părintele profesor Ioan Glăjar, a mai ocupat şi alte posturi la Sibiu, între anii 1974-1990. Apreciat de către IPS Nicloae Mladin, a fost numit consilier economic al Arhiepiscopiei Sibiului, ocupând această funcţie 2 ani, între 1974-1976. Cât a fost consilier economic, Părintele Ioan Glăjar a condus activitatea administrativ-economică a Centrului Eparhial Sibiu şi a celor aproximativ 1000 de parohii ale Arhiepiscopiei Sibiului, din cele peste 6 judeţe care se aflau, la vremea aceea, în componenţa acesteia. De asemenea a prezidat câteva conferinţe preoţeşti ţinute la nivelul protopopiatelor din cuprinsul Arhiepiscopiei Sibiului.

În primăvara anului 1976, Rectoratul Institutului Teologic Universitar din Sibiu l-a cerut de la foruruile superioare pentru un post de dascăl de teologie la acest institut. Aici a funcţionat vreme de 14 ani: mai întâi ca asistent, timp de un an, apoi ca lector timp de 13 ani. A predat cursuri de Îndrumări Misionare, timp de 2 ani, iar în următorii 11 ani a predat cursuri de Istoria Religiilor şi de Teologie Fundamentală. În acei ani, a participat la mai multe conferinţe teologice interconfesionale ce s-au desfăşurat la Sibiu, Bucureşti şi Cluj. De asemenea, a ţinut prelegeri, aproape în fiecare vară, la cursurile preoţeşti de îndrumare misionară la Sibiu, Alba Iulia, Bucureşti, Arad, Mănăstirea Brâncoveanu şi Mănăstirea Râmeţ.

Ca doctorand şi apoi ca preot paroh şi dascăl de teologie, Părintele Profesor Ioan Glăjar a elaborat mai multe studii, eseuri, predici şi articole teologice şi istorice, pe care le-a publicat în mai multe reviste teologice şi publicaţii bisericeşti: Ortodoxia, Studii Teologice, Mitropolia Ardealului, Îndrumătorul Bisericesc şi Telegraful Român.

Dintre acestea amintim următoarele:

„Problema interconfesională a inspiraţiei biblice”, în „Ortodoxia”, an. IX, 1957. nr. 2 p. 216-238;

„Platonism şi creştinism”, în „Ortodoxia”, an. X, 1958, nr. 1, p. 61 -81;

„Trimurti şi Sfânta Treime”, în MA, an. III, 1958, nr. 3-4, p. 238-251;

„Structura şi cunoaşterea adevărului revelat”, în ST, an.X, 1958, nr.9- 10, p.546-556;

„Mitul ca interpretare a divinităţii”, în ST, an. XI, 1959, nr. 1-2, p. 22-33;

„Nicolae Iorga şi marea răscoală a Ţăranilor din 1907”, în MA, an. XXVII, 1977, nr. 1 – 3. p. 25 – 36;

„Aspecte din activitatea pastorală şi preocupări de Teologie Pastorală în Transilvania”, în vol. Contribuţii transilvănene la Teologia Ortodoxă, Sibiu, 1988, p. 246-272.

De asemenea, mai amintim şi alte teme tratate: „Poveţe date studenţilor teologi de la Sibiu de către Mitropolitul dr. Nicolae Bălan”, „Problematica mitului religios”, „În legătură cu prima aselenizare a pământenilor”, „Bucuria muncii creatoare”, „Tămâierea în cadrul cultului ortodox”, „Despre clopotele bisericii”, „Schimbarea la Faţă a Domnului”, „Personalităţi teologice şi laice despre Sfânta Scriptură”, „Istoricitatea Domnului nostru Iisus Hristos”, „Oameni de seamă despre divinitatea Domnului nostru Iisus Hristos”, „Concepţii ştiinţifice şi teologice despre sufletul omului”, Concepţii ştiinţifice şi teologice despre originea vieţii”, „Omul fiinţă religioasă”, „Omul fără Dumnezeu” ş.a.

Pe temeiul acestor studii şi articole teologice şi bisericeşti publicate, Părintele Profesor este considerat în Biserica noastră Ortodoxă drept teolog, fiind inclus în Dicţionarul Teologilor Români alcătuit de către Părintele Prof. Dr. Mircea Păcurariu, membru corespondent al Academiei Române, publicat în 1996.

 

Ieşiri din ţară refuzate

În temeiul calificativelor primite ca student şi doctorand şi în temeiul studiilor elaborate şi publicate, Părintele Profesor Ioan Glăjar a fost propus, de către corpul profesoral al Institutului Teologic Universitar din Bucureşti şi de către Patriarhia Română, între anii 1970-1977, pentru câteva burse de studii în străinătate: la Oxford, la Viena şi la Paris. Dar, de fiecare dată, autorităţile statului român comunist i-au refuzat ieşirea din ţară, din acelaşi motiv pentru care nu a fost acceptat student la matematică şi mai ales pentru că fostul deţinut politic refuza în mod sistematic să fie informator.

În anul 1978 a fost propus de către Institutul Teologic din Sibiu şi Patriarhia Română pentru un concediu de odihnă la Locarno (Elveţia), în staţiunea Consiliului Ecumenic al Bisericilor. Aici trebuia să se întâlnească cu teologi din toate confesiunile şi din Bisericile membre în vederea unor dialoguri pe diferite probleme interconfesionale şi internaţionale. Dar nici de data aceasta Securitatea nu i-a aprobat ieşirea din ţară.

 

16 ani dificili

În anul 1990, fiind nevoit să acorde prioritate problemelor de sănătate, dar şi celor parohiale şi familiale, a renunţat la postul din Sibiu şi a rămas ca preot paroh în Ucea de Jos.

Cei 16 ani pe care Părintele Profesor i-a împărţit între Ucea şi Sibiu i-au adus multe greutăţi, cărora s-a străduit să le facă faţă. În toţi acei ani, a fost nevoit să acorde prioritate obligaţiilor parohiale, mai ales că 12 ani, din cei 16, a avut şantier de construcţii şi de pictură la biserică. Atât pentru satisfacerea nevoilor religioase ale enoriaşilor, cât şi pentru buna desfăşurare a lucrărilor de reconstruire a bisericii parohiale, a fost nevoit să facă des naveta Ucea – Sibiu şi alte deplasări în scopul aprovizionării şantierului cu toate cele necesare.

În privinţa pregătirii cursurilor sale, Părintele Profesor mărturiseşte următoarele: „Aflându-mă atâţia ani în această situaţie, pregătirea prelegerilor şi a altor obligaţii didactice, bineînţeles, afară de ţinerea cursurilor, o făceam aproape numai noaptea. Aşa se explică, în parte, şi faptul că am scris foarte puţin în viaţă, în raport cu alte cadre didactice din domeniul teologic, cadre care, mai ales la începutul carierei lor didactice, nu prestau decât activitate în domeniul învăţământului”.

 

Distincţii şi aprecieri

Activitatea bisericească şi teologică a Părintelui Profesor Ioan Glăjar a fost apreciată cu diferite distincţii. Astfel, Mitropolitul Ardealului Nicolae Colan i-a acordat distincţia şi dreptul de a purta brâu roşu, iar IPS Dr. Nicolae Mladin, în anul 1975, l-a ridicat la treapta de iconom stavrofor, cu dreptul de a purta cruce pectorală. Tot în anul 1975, Patriarhia Română, cu prilejul aniversării Semicentenarului Patriarhiei Române şi a împlinirii a 90 de ani de la recunoaşterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, i-a conferit Efigia Jubiliară de Argint, emisă cu ocazia aniversării acelor evenimente, patriarh fiind PF Dr. Iustin Moisescu. În anul 2003, Consiliul Local al Comunei Ucea, la iniţiativa domnului primar Vasile Bârsan, a acordat Părintelui Profesor Ioan Glăjar Diploma de Cetăţean de Onoare al Comunei Ucea, pentru slujirea şi activitatea sa ca preot paroh în Ucea de Jos, vreme de 43 de ani fără întrerupere, pentru merite culturale şi intelectuale, care au adus cinste Comunei Ucea. Amintim aici şi distincţia primită anul trecut, în 18 decembrie 2011, când IPS Dr. Laurenţiu Streza l-a cinstit pe Părintele Profesor cu Ordinul Sfântul Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei.

 

Profesor de religie

Din 1990 şi până în 2000, Părintele Profesor Ioan Glăjar a predat Religia în Şcoala Generală din Ucea de Jos, prilej cu care a dăruit cărţi de învăţătură şi de rugăciuni tuturor elevilor şi dascălilor, după cum reiese din următoarea mărturisire: „La festivitatea de încheiere a fiecărui an şcolar, am donat, din partea parohiei, fiecărui elev, indiferent de rezultatul la învăţătură (în cele 8 clase erau anual 100-150 de elevi), câte o carte religioasă, din rândul cărora amintesc: Noul Testament, Mica Biblie, catehisme, cărţi de rugăciuni, cărţi cu explicarea parabolelor evanghelice, cu povestiri religios-morale sau cu viaţa unui sfânt ş.a. Cu acelaşi prilej am donat, tot din partea parohiei, fiecărui învăţător sau profesor, câte o carte religioasă, fie din cele amintite, fie altele, dar mai ales câte un Îndrumător Bisericesc pe anul respectiv. La distribuirea acestor cărţi ţineam o evidenţă strictă, spre a nu da unui elev, în anii şcolari următori, aceeaşi carte. De asemenea, când doi elevi erau fraţi, îi dădeam fiecăruia altă carte. În felul acesta, elevii duceau anual în familiile din care făceau parte cărţi diferite”.

 

Cele mai grele încercări şi cele mai mari bucurii

 În 2004, Părintele Profesor Ioan Glăjar a deţinut pentru puţin timp funcţia administrativă de protopop al Protopopiatului Ortodox Român Făgăraş.

Întrebat care este realizarea bisericească ce i-a adus bucurie cel mai mult în viaţă, Părintele Profesor răspunde următoarele: „În cei 47 de ani de slujire preoţească în Ucea de Jos am avut parte fără îndoială şi de bucurii şi de încercări grele. Cea mai grea încercare a fost prăbuşirea bisericii noastre parohiale. Şi, se înţelege, cea mai mare mulţumire personală a fost reconstruirea acesteia şi dotarea ei cu toate cele necesare, inclusiv pictarea ei în tehnica frescă. Tot pe plan administrativ, am avut satisfacţia de a redobândi şi legaliza dreptul de proprietate şi de folosinţă al parohiei pentru casa parohială şi clădirea fostei şcoli confesionale.

Pe plan duhovnicesc, am trăit mulţumirea sufletească de a propovădui Evanghelia Mântuitorului Iisus Hristos, vreme de 30 de ani în timpul regimului comunist din ţara noastră şi de a asigura şi întări credinţa creştină a enoriaşilor mei, în ciuda propagandei ateiste şi anticreştine a ideologilor şi dictatorilor comunişti. Pentru contrabalansarea acestei propagande, am folosit, pe lângă predici, cărţile bibliotecii parohiale sau personale, pe care le ofeream enoriaşilor spre lectură. La această mulţumire sufletească, s-a adăugat şi cea oferită de nenumăratele mărturisiri ale enoriaşilor mei, în decursul celor 47 de ani, privind ajutorul lui Dumnezeu primit de ei în urma rugăciunilor făcute de mine pentru şi împreună cu ei. Nu pot să nu mărturisesc şi mulţumirea sufletească pe care am avut-o când, în regimul comunist, am predat la Teologie, nu atât Istoria Religiilor, cât Teologia Fundamentală, al cărei obiect constă din temele: existenţa lui Dumnezeu, originea lumii, vieţii, omului şi religiei, existenţa sufletului uman imaterial, spiritual şi nemuritor, revelaţia divină supranaturală, istoricitatea, mesianitatea şi divinitatea Domnului nostru Iisus Hristos ş.a”.

 

Familia, suportul moral al tuturor realizărilor sale

Am lăsat la urmă familia sfinţiei sale, nu pentru că aceasta ar fi lipsită de importanţă, ci pentru faptul ca ea, familia, a fost suportul moral al tuturor realizărilor şi lucrărilor sale. S-a căsătorit în anul 1954, pe 15 august, cu domnişoara Doina-Maria Albu, fiică de preot din zona Mediaşului, pe care a respectat-o şi a iubit-o toată viaţa. „Eu şi soţia mea, spune Părintele, ne-am cunoscut la Sibiu şi ne-am căsătorit din dragoste. Ne-am înţeles unul pe altul şi am fost solidari în lupta vieţii, iar când această luptă a fost deosebit de grea ne-am încurajat reciproc. Eu n-am umbrit cu nimic demnitatea soţiei mele, iar soţia mea a sporit demnitatea amândurora şi prestigiul familiei noastre prin credinţa ei exemplară şi prin slujirea ei ca educatoare a celor tineri şi ca iniţiatoare, formatoare şi conducătoare a corului bisericesc.”

Au fost binecuvântaţi de Dumnezeu cu doi copii, Irineu şi Ligia, care i-au adus Părintelui realizarea dorinţei sale neîmplinite din tinereţe, amândoi fiind profesori de matematică: domnul Irineu în SUA, iar doamna Ligia în oraşul Victoria. S-a bucurat de dragostea şi respectul arătate de către nora Valentina şi ginerele Ionel, precum şi de către nepoţii Sergio, Irineu şi Cristian. A trăit momente de aleasă bucurie la Câmpulung Muscel, în vara anului trecut, 2011, când nepotul cel mare, Irineu a păşit în viaţa de familie, căsătorindu-se cu Raluca.

 

În sufletele noastre până la reîntâlnirea în Veşnicie

Pentru şansa de a-l cunoaşte pe Părintele Profesor Ioan Glăjar şi de a-i fi ucenic îi sunt recunoscător IPS Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, care m-a numit preot paroh la Ucea de Jos în aprilie 2007, investind încredere în capacităţile mele de a-l preţui şi a-l respecta pe Părintele Profesor. Am avut o relaţie apropiată, Părintele profesor cucerindu-mă cu bunătatea sa, cu blândeţea, cu înţelepciunea şi cu sfatul său. M-a copleşit şi m-a biruit cu răbdarea sa, cu smerenia şi cu dărnicia sa. Aceste calităţi reies şi din autocaracterizarea sfinţiei sale, făcută în cadrul interviului pomenit mai devreme: „Dacă stau să mă gândesc bine, din timpul studiilor mele liceale şi până astăzi, am avut o structura psihică de matematician, de ins care gândeşte limpede, o fire de intelectual curios şi angajat într-un efort cognitiv susţinut, un profil de teolog-apologet, de preot credincios, dar nu mistic, ci raţionalist; am fost un propovăduitor creştin lipsit de harul oratoriei, de forţa de a entuziasma auditorul, dar cu puterea raţională de a-l convinge”.

L-am cunoscut pe Părintele Profesor bucurîndu-se de frumuseţea vârstei sale patriarhale, luptându-se optimist cu neputinţele trupului şi înconjurat cu multă dragoste de către toţi credincioşii parohiei Ucea de Jos şi nu numai. În cei 5 ani de zile, de când s-a pensionat, a fost nelipsit de la biserică, remarcându-se cu o prezenţă de mult bun simţ, căutând să nu-mi fie pricină de sminteală în slujire, participând la Sfânta Liturghie din duminici şi sărbători şi slujind împreună cu mine parastasele, Taina Sfântului Maslu, de la biserică şi de la casele credincioşilor, şi mai ales Deniile Postului Mare.

Avea un mod personal de a sărbători evenimentele familiei sale şi cele personale, venind mai devreme la biserică, aducând daruri, donaţii, prescură şi vin pentru Sfânta Liturghie şi împărtăşindu-se cu Trupul şi Sângele Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Apoi, la provocarea mea, se lăsa purtat în amintirea trecutului său, de unde, de fiecare dată, am învăţat câte ceva.

Am fost mereu sprijinit şi încurajat în toate activităţile mele pastorale, îndemnându-i deseori pe credincioşii noştri să-mi fie ascultători şi să-mi arate cinste şi respect cum se cuvine unui părinte duhovnicesc. Mi-a fost bun sfătuitor în diferitele probleme pe care le-am întâmpinat în parohie, dar şi în cele administrative şi misionare ale protopopiatului care mi-a fost încredinţat de curând spre administrare, asigurându-mi mereu sprijin duhovnicesc şi prin pomenirea în rugăciunile sfinţiei sale. Toate calităţile părintelui profesor pe care le-am descoperit sunt nu numai însuşiri şi daruri personale primite de la Dumnezeu, ci sunt, în acelaşi timp, şi daruri pentru noi toţi, care l-am cunoscut, daruri care ne provoacă la efortul de a le dobândi şi noi pentru folosul nostru şi al semenilor noştri. Părintele însuşi a fost pentru noi toţi un dar de la Dumnezeu, pentru a spori în credinţă şi pentru a învăţa să fim Oameni. Pentru că Părintele Profesor Ioan Glăjar mi-a fost pildă de slujire, iar familiei mele şi tuturor credincioşilor noştri pildă de trăire a vieţii creştine, a intrat în sufletele noastre, unde rămâne până-n Veşnicie.

Dumnezeu să-i facă parte de odihnă şi de bucurie veşnică în Împărăţia Sa cea cerească! Dumnezeu să-l ierte, Dumnezeu să-l odihnească! Hristos a înviat!

Pr. protopop Ion Tărcuţă

Ucea de Jos, 17 aprilie 2012

Read Full Post »

Părintele profesor Ioan Glăjar de la Ucea de Jos, judeţul Braşov, a fost înmormântat în a treia zi de Paşti. Familia, rudele, sute de credincioşi, precum şi un impresionant sobor de preoţi şi diaconi, au venit să-şi ia rămas bun de la părintele Ioan. Slujba de înmormânatre din biserica de la Ucea de Jos, a fost oficiată de Înalt Preasfinţitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, împreună cu Preasfinţitul Andrei Făgărăşanul, episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului şi câteva zeci de preoţi şi diaconi. La finalul slujbei, IPS Laurenţiu a vorbit despre viaţa şi activitatea pastoral-misionară şi academică a părintelui Ioan Glăjar şi a încurajat familia în aceste momente de grea încercare, la pierderea vremelnică a celui care le-a fost soţ, părinte, sprijin în viaţă şi model demn de urmat.„Dumnezeu i-a dat cea mai mare cinstire, oferindu-i o zi de Paşti. Nu i-a oferit o zi oarecare când să fie condus pe acest drum de rude şi prieteni, pentru ca mai apoi să fie uitat. A dorit Dumnezeu să-i scrie numele în istoria Bisericii şi aşa cum şi-a lăsat numele pe tot ceea ce lăsat în această biserică, refacrea ei, pictura dar şi întreaga activitate de aici, aăa şi acum, Dumnezeu l-a răsplătit prin această zi de Paşti. Să fiţi încredinţaţi că s-a bucurat în prima zi de Paşti şi a cântat „Hristos a Înviat” împreună cu îngerii, în Ceruri”, a spus Părintele Mitropolit.Preoţii care i-au fost aproape şi l-au cunoscut pe părintele Ioan Glăjar, amintind pe pr. prof. dr. Vasile Mihoc sau pe părintele protopop Ioan Tărcuţă, slujitor la Ucea de Jos cu părintele Ioan, au cuvântat şi au elogiat personalitatea păritnelui Glăjar, iar familia şi credincioşii i-au dat sărutarea cea mai de pe urmă, înainte de a fi înmormântat.

Părintele Ioan Glăjar s-a născut la Ucea de Jos, pe 24 martie 1929. Pe 29 iunie 1948, în ultima clasă de liceu, a fost arestat pentru că făcea parte din organizaţia anti-comunistă „Frăţia de Cruce” şi a fost întemniţat la Braşov, în aceeaşi celulă cu părintele Arsenie Boca. A fost eliberat după un an şi jumătate, iar în 1950 şi-a început studiile teologice la Institutul Teologic din Sibiu. Încă din primul an de studenţie, părintele Glăjar a fost ales colaborator al publicaţiei Telegraful Român. În 1960 a fost ales paroh în satul natal, unde a slujit 52 de ani, 47 de ani ca paroh şi 5 ani ca preot pensionar. În perioada 1974-1976 a fost consilier economic al Arhiepiscopiei Sibiului, iar din 1976 a fost cadru didactic la Institutul Teologic din Sibiu, predând Îndrumări Misionare, Istoria Religiilor şi Teologie Fundamentală. Doctor în Teologie la Bucureşti, părintele profesor a avut o bogată activitate didactică şi academică. Securitatea comunistă nu i-a permis în mai multe rânduri să meargă la studii în străinătate, iar din 1990, a renunţat la postul din Sibiu şi a rămas paroh la Ucea de Jos, unde a reparat şi pictat biserica. În 1975, patriarhul Iustin Moisescu i-a oferit Efigia Jubiliară de Argint, iar în 2003 a fost ales cetăţean de onoare al comunei Ucea. A fost căsătorit cu doamna Doina-Maria, din 1954 şi au fost binecuvântaţi cu doi copii, Irineu şi Ligia. În 2004 a deţinut pentru scurt timp şi funcţia de protopop de Făgăraş.

www.mitropoliaardealului.ro

Read Full Post »

După ce l-a avut ca slujitor la toate Deniile din Săptămâna Mare şi împreună trăitor al Patimilor Sale, în această Săptămână dar şi în întreaga sa viaţă, Domnul l-a chemat la Sine în Sâmbăta Mare pe Părintele profesor Ioan Glăjar. O viaţă pământească impresionantă, al cărei moment final de îngropare în Săptămâna Luminată parcă ne transmite vorbele Scripturii cu care a fost întâmpinat Părintele în aceste momente: „Bine, slugă bună şi credincioasă, peste puţine ai fost credincioasă, peste multe te voi pune; intră întru bucuria Domnului tău!” (Matei 25, 23).

 

Un rămas bun luminos

Trupul Părintelui profesor Ioan Glăjar a fost depus Duminică, 15 aprilie, în biserica pe care a slujit-o peste o jumătate de veac. Luni seara a avut loc slujba panihidei, oficiată de Preasfinţitul Andrei Făgărăşeanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, împreună cu un sobor de preoţi, într-un locaş de cult generos devenit neîncăpător pentru cei care au venit să îşi ia rămas bun de la cel care le-a slujit atâta vreme, cu multă dragoste şi devotament.

Slujba înmormântării a fost săvârşită a treia zi de Paşti, de către Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, şi Preasfinţitul Andrei, în prezenţa a sute de credincioşi. Din soborul de aproximativ 30 de slujitori ai Altarului au făcut parte profesori de la Facultatea de Teologie „Andrei Şaguna” din Sibiu, protopopi şi preoţi slujitori în parohiile din Ţara Făgăraşului şi nu numai. Rânduiala a fost deosebită nu doar prin specificul înmormântării preoţilor, care se deosebeşte de cea a mirenilor, ci şi prin cântările Săptămânii Luminate, pline de nădejdea Învierii.

„Dumnezeu i-a dat cea mai mare cinstire”

La finalul slujbei, Înaltpreasfinţitul Laurenţiu a evocat personalitatea Părintelui profesor Ioan Glăjar, pe care l-a cunoscut şi ca preot paroh, şi ca profesor la facultate – ca fiind înzestrat de Dumnezeu cu o inteligenţă deosebită, pe care a valorificat-o în slujirea sa printr-o pregătire teologică deosebită, prin multă seriozitate şi responsabilitate, smerenie, răbdare şi devotament. Părintele mitropolit a vorbit şi despre frumuseţea momentului în care Părintele profesor a fost chemat să slujească Dincolo, mângâind familia întristată: „Dumnezeu i-a dat cea mai mare cinstire, oferindu-i o zi de Paşti. Nu i-a oferit o zi oarecare în care să fie condus de rude şi prieteni, ca mai apoi să fie uitat. A dorit Dumnezeu să-l scrie în istoria Bisericii. Pentru că şi-a lăsat numele pe tot ceea ce a realizat în această biserică, prin  refacerea ei, pictura, dar şi toată slujirea, toată activitatea de aici, Dumnezeu l-a răsplătit prin această zi de Paşti. Să fiţi încredinţaţi, doamna preoteasă şi iubită familie, că s-a bucurat în prima zi de Paşti şi a cântat „Hristos a înviat” împreună cu îngerii, în Ceruri”, a spus Părintele Mitropolit.

„A lăsat o urmă de neşters”

Din partea Facultăţii de Teologie „Andrei Şaguna” din Sibiu a vorbit Părintele profesor Vasile Mihoc, care l-a cunoscut pe Părintele Glăjar încă din 1971, când era şi dânsul preot paroh în Ţara Făgăraşului, la Toderiţa, apoi ca şi coleg în corpul didactic al facultăţii de la Sibiu. Părintele Mihoc a împărtăşit amintiri personale marcate de figura luminoasă a Părintelui profesor Ioan Glăjar, care tot ce a făcut pe plan teologic a făcut temeinic, pentru că era extrem de serios, talentat şi riguros. „Părintele profesor Ioan Glăjar, măcar că n-a slujit foarte multă vreme facultatea noastră de teologie, a lăsat o urmă de neşters acolo, între dascăli şi în inimile tuturor celor care i-au fost studenţi. (…) I s-a rânduit să plece glorios, slăvit, şi să se bucure de slava Sărbătorii Învierii. Dânsul a plecat între între Paştile Crucii, Răstignirea, şi Paştile Învierii. Minunată această plecare şi ea spune ceva despre încununarea deosebită a acestei vieţi de credincios şi preot exemplar la Bisericii noastre!”

Prezentarea vieţii Părintelui Ioan Glăjar a fost făcută de către Pr. protopop Ion Tărcuţă, urmaşul său în păstorirea comunităţii din Ucea de Jos din 2007, iar rezumatul său îl găsiţi în paginile 8-9.

În mijlocul comunităţii

Înainte de înhumare, cortegiul purtând trupul neînsufleţit a înconjurat biserica, apoi s-a îndreptat către locul de veci. Aici rămăşiţele pământeşti ale Părintelui au fost aşezate în apropierea bisericii pe care a refăcut-o prin multă osteneală, în mijlocul comunităţii căreia i-a slujit întreaga viaţă. Sicriul a fost acoperit cu tricolorul românesc, ca semn al patriotismului care l-a însufleţit.

Dumnezeu să îl odihnească împreună cu sfinţii Săi şi să ne dea, tuturor celor care l-am cunoscut şi vom păstra mereu în inimi amintirea unui model de lumină, înţelepciune, seriozitate şi verticalitate, reîntâlnirea cu sfinţia sa în Bucuria cea Veşnică!

Natalia Corlean

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 64 – mai 2012

AUDIO: Cuvântările ţinute la înmormântare de ÎPS Laurenţiu, Pr. Prof. Vasile Mihoc şi Pr. protopop Ion Tărcuţă:

Cuvinte la inmormantarea Parintelui Ioan Glajar pe video.crestinortodox.ro

Read Full Post »

În luna martie, în Parohia Ucea de Jos s-a desfăşurat miniproiectul filantropic „Suflet lângă suflet”, în cadrul Concursului naţional „Copilul învaţă iubirea lui Hristos”. O parte din elevii care participă săptămânal la catehezele de la biserică au vizitat persoane aflate în suferinţă şi au încercat să le readucă zâmbetul pe feţele chinuite de suferinţe. Dintre bolnavii parohiei, copiii s-au oprit la Ionuţ Purece, de 23 ani, paralizat din cauza meningitei, Virgil Bândescu, de 34 ani, imobilizat în urma unui accident, şi Cristian, de 11 ani, care se deplasează greu din cauza unei parapareze. Prezenţa preotului şi a copiilor în casele lor le-a adus linişte, curaj şi i-a întărit în lupta cu boala şi în nădejdea ajutorului tămăduitor al lui Dumnezeu.

Copiii, cu vârste cuprinse între 9-12 ani, au fost impresionaţi şi s-au arătat interesaţi de a-i ajuta mai mult pe cei bolnavi. Astfel, în cadrul micilor ateliere organizate sub îndrumarea cadrelor didactice, ei au confecţionat mărţişoare şi felicitări pe care le-au valorificat într-o expoziţie cu vânzare în incinta şcolii. Elevii au împodobit lumânări pentru noaptea Învierii, pe care le-au oferit spre vânzare creştinilor parohiei. Banii strânşi au fost folosiţi pentru cei trei bolnavi. Copiii vor continua acţiunile, ajutând şi alţi bolnavi din parohie.

Exemplul de dăruire al acestor elevi ar trebui să fie o lecţie pentru noi, adulţii care, prinşi în grijile cotidiene, uităm să descreţim frunţile celor aflaţi în suferinţă, indiferent de vârsta lor.

Înv. Adriana Maier

Read Full Post »

În Duminica dinaintea Naşterii Domnului, credincioşii Parohiei Ucea de Jos şi păstorii lor sufleteşti, pr. prof. Ioan Glăjar şi pr. prot. Ion Tărcuţă, s-au bucurat de vizita întâistătătorului eparhiei noastre, Înaltpreasfinţitul Părintele nostru Laurenţiu Streza, Mitropolitul Ardealului.

Sfânta Liturghie a fost slujită de Înaltpreasfinţitul Laurenţiu împreună cu un sobor de preoţi din împrejurimi, alături de părintele protopop Marcel Dobrea de la Protopopiatul Făgăraş I, iar răspunsurile au fost date de corul parohiei. În cadrul slujbei, Părintele mitropolit a săvârşit două hirotonii, una de preot şi alta de diacon, ceremonii care au înfrumuseţat sărbătoarea şi au sporit emoţiile tuturor credincioşilor precum şi bucuria întâlnirii cu Dumnezeu. Părintele nostru, pr. prot. Ion Tărcuţă, a subliniat în cuvântul său că cele două hirotonii reprezintă darul cel mai de preţ pe care Înaltpreasfinţitul l-a putut face comunităţii noastre parohiale, întrucât harul sfinţitor chemat asupra celor doi tineri ne-a cercetat pe fiecare dintre noi şi ne-a înnoit darurile spirituale primite la Botez, căci atunci am fost consacraţi să slujim lui Dumnezeu.
După cuvântul de învăţătură, Înaltpreasfinţitul Laurenţiu a oferit părintelui protopop, parohul nostru, distincţia de iconom stavrofor, iar părintelui profesor Ioan Glăjar distincţia Ordinul Sfântul Ierarh Andrei Şaguna. De asemenea, au primit acte de cinstire câţiva credincioşi care au sprijinit Arhiepiscopia Sibiului la sărbătoarea proclamării canonizării Sfântului Ierarh Andrei Şaguna. N-au lipsit nici cuvintele de apreciere adresate credincioşilor satului precum şi Consiliului local şi domnului primar Marian Băcilă pentru realizările gospodăreşti din ultima vreme şi pentru sprijinul acordat tuturor bisericilor din comună. Preoţii şi credincioşii prezenţi au participat apoi la binecuvântarea Căminului Cultural al satului şi la vernisajul expoziţiei de icoane pe sticlă realizate de copiii participanţi la cercul de pictură al parohiei, coordonat de doamna profesoară Elena Bânda.
Prezenţa Înaltpreasfinţiei sale în mijlocul nostru a încununat şi a împlinit sărbătoarea hramului bisericii noastre, Sfântul Ierarh Nicolae, şi ne-a pregătit duhovniceşte pentru toate sărbătorile închinate Domnului Hristos din perioada de iarnă.

     Înv. Maria-Magdalena Dodea

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 60 – ianuarie 2012

Read Full Post »

Older Posts »