Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘Boholţ’

Din plămada jertfei creşte lumina biruinţei, din lacrima dragostei se naşte căldura vieţii, iar din sângele eroilor se adapă sufletul neamului. Prin jertfa eroilor primului război mondial, neamul românesc a reuşit să-şi făurească o ţară, un vis la care românii se uitau cu speranţă – şi cu dor, după anul 1600.

Mormântul eroului necunoscut. Conform monografiei satului Boholţ, în septembrie 1916, atunci când trupele Armatei a II-a Române înaintau pe teritoriul Ardealului stăpânit, pe atunci, de Imperiul Habsburgic, în luptele care s-au purtat pe teritoriul acestui sat, un ostaş român moare. Trupele române înaintează, iar eroul rămâne în spatele frontului. De înmormântarea lui se ocupă sătenii, care îi acordă cinstea cuvenită unui erou, îi pun numele „Gheorghe” şi îl îngroapă în cimitirul satului. Mormântul acestuia rămâne cunoscut în Boholţ ca „mormânul eroului necunoscut”, iar în fiecare an de Înălţarea Domnului aici se slujeşte parastasul pentru eroi şi serbarea şcolară. Până în anul 1975, când cimitirul satului a fost afectat de o alunecare de teren. Atunci s-a înfiinţat un cimitir nou, unde sătenii au strămutat osemintele strămoşilor lor, dar eroul necunoscut a rămas pe vechiul amplasament. Cinstirea lui a intrat în penumbră…

Deshumarea și troița. Anul centenarului Marii Uniri aprinde în sufletul boholţenilor amintirea eroului „Gheorghe” care odihneşte în vechiul cimitir al satului şi se ia hotărârea de a strămuta şi reînhuma osemintele sale în curtea bisericii, la talpa monumentului „Crucea eroilor”.

Iniţiativa se concretizează în zilele de 18-19 august prin participarea Înaltpreasfinţitului Serafim Joantă, Miropolitul românilor ortodocşi din Germania, Europa Centrală şi de Nord, fiu al satului, cu sprijinul Asociaţiei „Neamunit” şi al Asociaţiei „Pro Boholţ”.

Sâmbătă, 18 august, dis de dimineaţă, la vechiul mormânt al eroului necunoscut de la Boholţ s-a săvârşit slujba Parastasului pentru eroi, după care au început săpăturile pentru deshumarea osemintelor sale. Rămăşiţele pământeşti descoperite au fost spălate şi aşezate într-o raclă special confecţionată pentru acest moment.

La orele amiezii Înaltpreasfinţitul Serafim, înconjurat de un sobor de preoţi, a sfinţit troiţa înălţată în dealul Calborului. Membrii Asociaţiei Neamunit, tineri cu suflet mare şi dragoste de ţară şi de Biserica Ortodoxă, au ridicat în acest loc o troiţă şi un catarg în cinstea şi memoria eroilor din primul război mondial, a luptătorilor din rezistenţa anticomunistă din Munţii Făgaraşului şi a celor care i-au sprijinit.

Procesiunea. Ziua s-a încheiat în acelaşi duh de cinstire a eroilor prin procesiunea cu osemintele eroului necunoscut de la Boholţ. Preoţi, săteni şi oaspeţi au ridicat racla cu osemintele eroului, au pus mâna pe steaguri, candele şi torţe şi au pornit din vechiul cimitir al satului. La lumina înserării, într-un parcurs de peste 3 km au trecut prin „Mesteacăn”, locul unde în 1916 a fost găsit eroul necunoscut, şi au aşezat apoi racla în biserica satului. În cadrul procesiunii s-au făcut mai multe popasuri unde s-au citit rugăciuni, s-au rememorat evenimente din primul război mondial şi s-au interpretat cântece patriotice. S-a creat o atmosferă de frăţietate, de întâlnire cu istoria, strămoşii, eroii, idealurile, dezamăgirile, jertfa şi învierea poporului român petrecute acum 100 de ani, evenimente pe care le-am rememorat şi le-am retrăit în cadrul procesiunii. Peste toate acestea s-a înălţat umbra eroului necunoscut aflat în mijlocul nostru, care venea să ne mărturisească ceea ce nu am surprins la şcoală…: în spatele istoriei sunt Oamenii, care prin jertfa lor au scris istorie.

Reînhumarea și cinstirea. După ce sâmbătă seara biserica satului l-a primit în mijlocul ei pe eroul necunoscut, duminică a venit rândul Înaltpreasfinţitului Serafim să se alăture sărbătorii, săvârşind Sfânta Liturghie arhierească şi slujba de reînhumare a eroului din satul natal. Sătenii, fiii satului şi oaspeţii au umplut biserica, mulţi s-au împărtăşit cu trupul şi Sângele Mântuitorului Hristos şi împreună s-au bucurat de cuvântul de învăţătură al Înaltpreasfinţitului. La sfârşitul Sfintei Liturghii, ierarhul a înmânat distincţia Crucea Boholţeană familiilor fraţilor Joantă Vasile şi Ioan care au donat Bisericii casa părintească în vederea amenajării unui aşezământ de îngrijire a copiilor fără părinţi.

Sfânta Liturghie a fost urmată de slujba reînhumării osemintelor eroului necunoscut, la finalul căreia au luat cuvântul și primarul comunei Beclean, Claudiu Motrescu, şeful Statului Major al Centrului Naţional de Instruire Întrunită “Getica“ Cincu, Col. Ştefan Mihalcea, reprezentantul Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria”, col. Standavid, şi preşedintele asociaţiei “Pro Boholţ”, Vasile Joantă. Sărbătoarea s-a încheiat cu agapa frăţească pregătită de săteni la căminul cultural din localitate.

În astfel de momente înălţătoare rămânem recunoscători Bunului Dumnezeu care a dat tărie înaintaşilor noştri jertfelnici, iar nouă copiilor lor gând cucernic de cinstire. Ne rugăm către Blândul Păstor să aşeze sufletele eroilor noştri în Împărăţia Sa, iar duhul lor jertfelnic să îl sălăşluiască în sufletele noastre.

Pr. Ioan Paroș – Boholț

Apostolat în Țara Făgărașului nr. 106, noiembrie-decembrie 2018

boholt erou nescunoscut

Reclame

Read Full Post »

1 Decembrie ne-a purtat şi în acest an paşii spre frumosul sat „de pe Ardeal”, Boholţ, sat unit prin tradiţie, istorie şi credinţă. Aici este locul unde de trei ani se desfăşoară concursul-spectacol „Sfântă-i Ţara mea”.

Ziua a început cu slujba de Te Deum, la care au participat un mic sobor de preoţi apropiaţi parohiei, împreună cu copiii participanţi la concurs şi însoţitorii lor, îmbrăcaţi cu cele mai frumoase haine româneşti. Lor li s-au alăturat şi credincioşi ai comunităţii, gazde bune şi inimoase. Cu acest prilej, părintele paroh Ioan Paroş a ţinut un scurt cuvânt referitor la unitatea naţională şi religioasă a românilor, mulţumind participanţilor şi organizatorilor implicaţi în desfăşurarea evenimentului.

O bucurie autentică se citea pe chipurile tuturor. Anul acesta concursul cu tematică patriotică a avut două secţiuni: poezie şi cântec, împărţite fiecare pe trei categorii de vârstă: grădiniţă, ciclu primar şi gimnazial. Micii românaşi s-au străduit să-şi exprime recunoştinţa faţă de identitatea noastră religioasă şi naţională, sentiment pe care l-au tratat cu toată responsabilitatea şi seriozitatea. Ne-au transmis că trebuie să ne purtăm cu respect faţă de ţară, imn, steag, să avem aspiraţii înalte pline de demnitate şi cinste, să ţinem cont de obiceiurile şi tradiţiile ţării, nelăsând să ne cucerească necredinţa, incultura, neştiinţa şi obiceiurile importate, care de cele mai multe ori sunt nefaste.

Am văzut la Boholţ că dacă Biserica şi Şcoala lucrează împreună la asumarea identităţii noastre religioase şi naţionale, la o continuă specializare profesională şi umană, învăţând că trebuie să fim oameni pentru oameni, integri, care îşi asumă cu responsabilitate tot ceea ce fac, rezultatul va fi o continuă înfrumuseţare a vieţii. Pentru că nu se poate trăi frumos fără cunoaşterea lui Dumnezeu, fără educaţie, cultură şi respectarea tradiţiilor autentice româneşti.

A fost o frumoasă lecţie în care ni s-a demonstrat tuturor că viitorul nostru e în mâna lui Dumnezeu şi a celor care cred în viitorul poporului român şi în potenţele sale reale, a tuturor Sfinţilor români care se roagă neîncetat pentru noi, pentru luminarea şi întărirea noastră în viaţa cea bună în Dumnezeu.

Preoteasa Iuliana Cîmpan, Bucium

Apostolat în Țara Făgărașului nr. 101, ianuarie-februarie 2018

boholt 12

Read Full Post »

Cum de o bună perioadă de timp fiecare sărbătoare a devenit la Boholţ un moment de bucurie autentică şi de comemorare prin diferite evenimente temeinic gândite, ziua de 1 Decembrie nu putea trece neobservată.

Astfel părintele paroh, un iubitor de ţară activ, încurajat şi susţinut de fii ai satului şi nu numai, a reuşit să implementeze sătenilor această trăire festivă a conştiinţei naţionale. Punând în lumină conotaţiile ecleziastice ale sărbătorii, ziua a debutat printr-o slujbă oficiată în biserica satului cu binevoitoarea prezenţă a unor preoţi apropiaţi parohiei. Concursul intitulat „Sfântă-i Ţara mea” s-a desfăşurat sub formă de spectacol cu tematică patriotică. Fiecărui concurent i s-a acordat un moment de maximă atenţie şi de sincere aplauze. Colateral emoţiei create de participanţi, corul din Şercaia a întregit armonia generală printr-un moment artistic ireproşabil.

Bucuria tuturor a fost amplificată de bucatele tradiţionale pregătite cu pricepere, ce au fost împărţite de organizatori. Din dorinţa de a le mulţumi copiilor pentru sentimentele sincere transmise prin reprezentaţiile lor minimaliste, dar încărcate de candoarea şi ingenuitatea specifice vârstei, juriul a acordat premii celor mai sugestivi dintre ei. Însă toţi cei prezenţi pot fi desemnaţi adevăraţi câştigători, plecând acasă cu victoria redescoperirii acelui sentiment de acasă conferit de patria natală.

Maria Maican

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 95, ianuarie-februarie 2017

Read Full Post »

Cu mai bine de un secol în urmă, dragostea şi patriotismul ce alimentau inimi, pompând sângele curajului prin venele îmbătrânite de ani nefaşti şi întărind setea dezarmantă de unitate a românilor de altădată, făceau posibilă formarea acestui stat iubit sau detestat de unii, România. Astăzi, într-o zonă a cărui preţ s-a plătit cu sângele şi viselor miilor de soldaţi morţi pe câmpurile de luptă, românii actuali, a căror speranţă e încă vie, au decis să onoreze şi să recunoască aşa cum au ştiut ei mai bine avantajele şi privilegiile cu care sunt binecuvântaţi zilnic printr-un concurs intitulat sugestiv “SFÂNTĂ-I Ţara mea!“.

Şi ca echilibrul să fie unul perfect, în prima zi a lunii decembrie, în Boholţ, sat care a devenit deja iscusit în astfel de evenimente, a avut loc competiţia inaugurată cu o slujbă de Te Deum în biserică, satul primind astfel o confirmare şi o susţinere divină pentru ziua încărcată ce tocmai începuse. Armonia şi vibraţia oferite de rugăciune le-au deschis sufletele celor implicaţi pregătindu-i pentru “spectacolul” gândit şi pregătit îndelung de copiii satului.

În apropierea amiezii căminul cultural era deja arhiplin de persoane dornice de cântec şi poezie şi de copii ai căror obraji rumeni trădau emoţiile ce le pulsau sufletele inocente. Pentru a oferi cât mai multe şanse de câştig, concursul a fost împărţit în 3 categorii de vârstă: preşcolari, ciclul primar şi ciclul gimnazial; iar pentru imparţialitate, clasamentul a fost delimitat de către un juriu fără rădăcini în sat, şi anume: Prof. Vasile Ţifrea, Pr. protopop Ion Tărcuţă, Prof. Ioan Rânea, Pr. Ciprian Adomnicăi şi Pr. Adrian Dan.

Şi aşa plini de bucurie şi nerăbdare, purtând veşminte tradiţionale, rând pe rând, fiecare concurent şi-a prezentat omagiul său adus ţării sub forma unui cântecel sau a unei poezii. Încărcătura emoţională a versurilor, respectiv a strofelor, i-au făcut atât pe copiii implicaţi propriu-zis cât şi pe spectatorii pasivi să rezoneze şi să îşi aducă aminte, măcar pentru cele câteva ore, de adevăratele valori ale acestei ţări .

Finalul le-a adus copiilor răsplata bine meritată, dar au fost trase şi anumite concluzii şi subliniate unele învăţăminte de către membrii juriului. Atât invitaţii, cât şi participanţii, au avut parte de o demonstraţie de dans autentic, dar şi de anumite gustări şi băuturi – de post, bineînţeles, deoarece, cum este tradiţia la Boholţ, toate evenimentele se desfăşoară cu implicarea directă a preotului satului. Toate atenţiile de care s-au bucurat participanţii au fost oferite cu suportul unor persoane cu inimă largă şi a unor organizaţii implicate în viaţa comunităţii: Asociaţia Pro Boholţ, Protopopiatul Făgăraş 2, Primăria Beclean, Casa Lux, Pensiunea Diana Făgăraş, Editura Agaton, Casa Terra , Brutăria Sieve, Cofetăria DO&MI şi Patiseria Furnica.

Această zi de1 Decembrie nu a însemnat doar un concurs între copii, ci un prilej de scoatere a costumului naţional din lăzile prăfuite şi de aducere aminte a tot ce a însemnat şi înseamnă ţara noastră. Chiar dacă traversăm nişte momente în care poate ne-am pierdut speranţa şi încrederea în cele 3 culori ale steagului, ar trebui să ne amintim adevărata lor semnificaţie, una care nu are nici o legătura cu tipul de guvernare. Prin odele lor patriotice copiii ne-au reamintit de sângele roşu al oştenilor morţi pentru patrie, de galbenul zestrei acestei ţări care nu constituie doar partea materială şi, nu în ultimul rând, de cerul albastru senin din care – fie vremuri bune, fie vremuri rele – Dumnezeu ne-a călăuzit mereu paşii.

Maria Maican, CN Radu Negru

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 89, ianuarie-februarie 2016

Boholt1mic

Read Full Post »

Sute de tineri s-au întâlnit sâmbătă, 17 octombrie, la evenimentul organizat pentru ei de Centrul de Copii şi Tineret „Sfântul Sebastian” din Braşov și Departamentul de Tineret al Arhiepiscopiei Sibiului. Scopul întâlnirii a fost acela de a le oferi tinerilor un cadru în care să se cunoască, să dezbată teme de interes pentru vârsta lor, să problematizeze, să pună întrebări și să primească răspunsuri. Și, nu în ultimul rând, să petreacă împreună un timp de calitate – rugăciune, discuții, conferință, muzică.

Teme dezbătute în cadrul workshop-urilor:

  • Familia azi
  • Stiinta si credinta
  • Arta in viziunea tinerilor
  • Increderea in sine si cliseele ei
  • Ateismul azi
  • Prietenia ,,sine amicitia vitam esse nulam” – fara prietenie nu exista viata
  • Filmele si influenta lor
  • Esti ceea ce mananci!
  • Social Media- impactul asupra tinerilor
  • Muzica – cum ne influenteaza viata !
  • Carti !
  • Dragostea este o simpla chimie?
  • Relatiile inter umane
  • Voluntariatul in randul tinerilor
  • Scoala vietii !
  • Depresia ?…cum o putem depasi
  • Anturajul si influentele lui
  • Viciile de azi – solutiile de maine !
  • Rolul preotului duhovnic azi
  • Primul ajutor

Întâlnirea a continuat cu conferința duhovnicească susținută de Părintele Sava de la Mănăstirea Oașa, un american convertit la ortodoxie.

Întâlnirea tinerilor s-a încheiat cu rafale de aplauze pentru momentul artistic susținut de grupul vocal ANATOLY și invitații săi.

„Trebuie să arătăm faţă de tineri o mare încredere şi totodată o mare speranţă în posibilităţile lor de a se dezvolta. Trebuie să ajutăm generaţiile tinere să-şi pună întrebări asupra sensului existenţei. Biserica trebuie să le ofere răspunsuri autentice la întrebările fundamentale ale vieţii şi să le sugereze opţiuni în viaţă, care să le dea un sens.” (PS Episcop Ilarion Făgărăşanul)

„Ne dorim ca astfel de evenimente să prindă amploare în Arhiepiscopia noastră, deoarece tinerii au nevoie de evenimente dedicate lor, unde aceștia să fie puși în față cu preoți, profesori de religie și voluntari într-un cadrul atât formal, dar mai ales nonformal. Rezultatele sunt îmbucurătoare și lucrul acesta ne dă curaj și motivația necesară ca să continuăm această lucrare cel puțin o dată pe an cu sute sau pe viitor chiar mii de tineri, unde să petreacă împreună sub ocrotirea Bisericii o zi binecuvântată. Programul a fost diversificat, arătând tinerilor că a fi creștin ortodox este o stare normală unde te poți ruga, discuta/dezbate anumite teme și te poți bucura de momente artistice de excepție, susținute de artiști de excepție.
Mulțumim IPS Laurențiu Streza Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului pentru Arhiereasca binecuvântare și sprijinul acordat acestui eveniment. Mulțumim PS Ilarion Făgărășeanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, pentru participarea la acest eveniment major dedicat tinerilor. De asemenea mulțumim pr. paroh Marius Nahoi pentru găzduire și mulțumim tuturor participanților, coordonatorilor, partenerilor și sponsorilor Întâlnirii Tinerilor din Zona Metropolitană Brașov. (Flavius Sava, inspector misiune – Arhiepiscopia Sibiului, președinte – Asociația Centrul de Copii și Tineret ,,Sfântul Sebastian”)

Țara Făgărașului a fost prezentă la această întâlnire prin parohiile Boholț și Bucium. Preoții parohi din cele două comunități, împreună cu doamnele preotese, s-au implicat în susținerea workshop-urilor. Iar tinerii participanți s-au bucurat de programul oferit de organizatori.

+++

Foto: Centrul de copii și tineret Sf. Sebastian, Centrul cultural Zestrea Buciumului.

Video: TV Trinitas

Read Full Post »

1765-2015. 250 de ani de şcoală autentică românească, un sfert de mileniu de învăţătură şi cultură, numeroase personalităţi culturale şi ştiinţifice, dascăli cu vocaţie şi dragoste în formarea caracterelor umane sau simpli localnici cu principii sănătoase de viaţă. Toate acestea şi multe altele definesc şcoala boholţeană, care a rezistat poate prea mult pentru o simplă şcoală dintr-un sat “uitat de lume” pentru alţii, dar acasă pentru toţi aceia care au avut privilegiul să se nască şi să crească pe meleagurile acestui sat din inima Transilvaniei.

Numărul semnificativ de ani subliniază, dacă mai era nevoie, că o şcoală, fie ea şi din mediul rural, nu este o simplă clădire cu geamuri, acoperiş şi săli de clasă, ci este spiritul şi vibraţia tuturor acelora care au trecut prin ea şi au menţinut-o vie şi de actualitate în toţi aceşti ani. Deoarece nu sălile de clasă au format percepţii umane, ci dascălii care au stat mereu cu responsabilitate şi demnitate în faţa zecilor de ochi înfometaţi de cunoaştere. Nu acoperişul a asimilat cunoştinţe, ci copiii a căror prezenţă s-a simţit mereu prin fumul dens ieşit din horn; şi nu geamurile au oferit lumii valori, ci ochii părinţilor ce îi priveau pe furiş pe micii şcolari.

 

19 septembrie 2015

Pentru toţi anii, toate amintirile şi poveştile ce s-au depus peste şcoala boholţeană asemenea prafului ce se depune pe o carte veche, dar bună, pe care o răsfoieşti mereu şi mereu cu aceeaşi curiozitate şi dorinţă – sătenii, nume mari ale ţării sau simpli curioşi, s-au adunat de dimineaţă în curtea mică, dar mereu încăpătoare a bisericii. Şi cum orice lucru bine făcut începe cu o rugăciune către Dumnezeu, ziua ticsită de evenimente a debutat cu un Te Deum oficiat de un sobor distins de preoţi, fii ai satului, în frunte cu părintele protopop Ion Tărcuţă, delegatul Înaltpreasfinţitului Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului.

“Punctul culminant” al zilei a fost desemnat de dezvelirea plăcii comemorative acompaniată de discursurile unor invitaţi special veniţi din toate părţile ţării ca să fie părtaşi mândriei boholţenilor, îmbrăţişând totodată bucuria ce se instalase ca o stare generală. Cuvântul a fost luat rând pe rând de oameni de seamă, precum: d-l Ion Zanfir, directorul bibliotecii judeţene “V.Ureche” din Galaţi, d-l Romeo Moşoiu, consilierul ministrului educaţiei, prof. Victor Vijoli, inspectorul şcolar judeţean adjunct, d-l Cosmin Leancu, primarul comunei, şi nu în ultimul rând de un adevărat fiu al satului, inginer Vasile Joantă. Fiecare şi-a expus sincera apreciere şi stimă în modul caracteristic, fie prin vorbe ce vor dăinui în sufletul şi inima oamenilor locului, fie prin diverse cadouri ce vor sta la loc de cinste în cele mai importante clădiri, amintind mereu de prestigiul acestei zile. Însă discursul care a făcut parcă timpul şi răsuflarea localnicilor să se oprească în loc a fost cel al unui “dascăl supravieţuitor”, cum s-a autointitulat învăţătorul Aurel Drăguş. Om simplu, cunoscut de toţi sătenii, dascăl pentru cei mai mulţi, deşi aflat la o respectabilă senectute a vorbit cu efervescenţă, blândeţe şi răbdare, calităţi specifice unui profesor, despre importanţa păstrării şcolii şi prezenţa vitală a educaţiei în viaţa tinerilor, fie ei şi dintr-un mic sat.

 

„Au înălţat neamul românesc prin educaţie”

Puţin mai târziu, dar după multe învăţături şi concluzii semnificative, în incinta Căminului Cultural a avut loc simpozionul “Şcoala din Boholţ în contextual socio-politic şi confesional al şcolii din Ardeal“. Aici participanţii au avut privilegiul de a asculta părerile bine definite ale d-lui Alexiu Tatu, directorul Arhivelor Naţionale Sibiu, prof. Florentin Olteanu, preşedintele Fundaţiei Culturale „Negru Vodă” Făgăraş, d-lui Marius Marian Şolea, consilier la Secretariatul de Stat pentru Culte, ing. Vasile Joantă, preşedintele asociaţiei „Pro Boholţ”, prof. Vasile Joantă şi d-nei Ecaterina Andronescu, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Senatului României. Aceasta a avut bunăvoinţa de a oferi şcolii din Boholţ, pentru semnificativii ani de activitate, o diplomă de excelenţă “ca semn al preţuirii şi respectului pentru cei care, timp de 250 de ani, au înălţat neamul românesc prin educaţie”.

Programul a continuat cu lansarea celor două volume monografice „Boholţ, sat ardelean al statorniciei şi speranţei” semnate de înv. Aurel Drăguş, editate cu sprijinul editurii Axis Libri şi al fondatorului asociaţiei “Pro Boholţ“, Vasile Joantă. Cadrul didactic mărturiseşte auditoriului că luarea deciziei de a concepe această carte a fost influenţată de răspândirea tot mai acută a sătenilor, dorinţa lui fiind aceea de a păstra nemuritoare amintirea culturii şi tradiţiei boholţene în inimile celor plecaţi pe diferite meleaguri şi de a întreţine flacăra dragostei de locul natal în sufletul şi mintea lor. Întrucât crede cu convingere că aceste volume le vor aduce aminte atât de anii petrecuţi aici cât şi de cei lăsaţi în urmă şi vor cântări greu la decizia revederii uliţelor copilăriei. Ideile lui au fost susţinute şi de alţi invitaţi care i-au aprobat poziţia, accentuând-o cu experienţe şi convingeri personale.

 

Costume şi jocuri româneşti

Pentru ca toată experienţa să se încheie într-o notă pozitivă şi pentru a răsplăti eforturile invitaţilor de a fi prezenţi, organizatorii au oferit o masă tradiţională. Apoi străzile neschimbate ale satului au fost asaltate de săteni şi nu numai, îmbrăcaţi în cele mai de preţ vestimentaţii şi anume costumele româneşti, care sunt păstrate cu mare grijă din generaţie în generaţie, într-o paradă plină de semeţie. Deşi nu mai sunt de mult haine folosite zilnic, acestea au adus aceeaşi energie de altădată, făcându-i pe bătrâni să iasă în pragul porţii cu aceeaşi veselie pe care o aveau odinioară, când uliţele erau pline de surâsuri tinereşti sau de jocurile copiilor. S-a creat, astfel, după decenii de absenţă, acelaşi tablou de frenezie a unui sat specific românesc.

Cum toate începuturile au şi câte un sfârşit, aşa şi orice sfârşit este un nou început. Această zi atât de încărcată şi dezvoltată din punct de vedere spiritual şi emoţional şi-a găsit deznodământul chiar în locul responsabil pentru crearea evenimentelor, şi anume şcoala, care deşi şi-a schimbat locaţia şi aspectul a păstrat acelaşi aer solemn încărcat de cultură şi aceeaşi importanţă în mica societate a satului. Imaginea curţii ce odinioară era abundată de elevi a fost recreată acum în zilele noastre prin numărul de jocuri populare oferit de copiii din ansamblul Boholţ coordonaţi de prof. Marius Bălan, ce au arcuit obrajii celor prezenţi amintindu-le de propria copilărie şi dându-le speranţa unei dezvoltări ale satului, dar şi convingerea că acest lucru nu poate fi posibil fără o şcoală unde copiii lor să deprindă nişte aptitudini esenţiale unei vieţi echilibrate.

 

Dragoste, dăruire, responsabilitate

Amintirea acestei zilei de sâmbătă, 19 septembrie 2015, îi va însoţi pe toţi cei prezenţi pentru multă vreme de acum încolo şi le va insufla ideea că educaţia nu ţine de locaţie, de ultimele tehnologii sau de materiale foarte actualizate, ci de oameni competenţi şi implicaţi în domeniul lor de activitate. Iată cum o mică şcoală, dintr-un sat necunoscut de cei mai mulţi, a reuşit să supravieţuiască şi să răzbească tuturor dezavantajelor doar prin dăruirea, dragostea, pasiunea şi responsabilitatea unor oameni care ştiu că adevărata bogăţie constă în valorile care fac mândru acest loc atât în ţară, cât şi dincolo de graniţele ei.

 Maria Maican – elevă cl. a X-a

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 88, noiembrie-decembrie 2015

 

ALTE ŞCOLI

Conscripţia episcopului Atanasie Rednic din anul 1765 atestă existenţa la aceea vreme a 28 de şcoli româneşti în satele din Ţara Făgăraşului, şi anume în: Beşimbac (Olteţ), Viştea de Jos, Porumbacul d Sus, Arpaşu de Sus, Viştea de Sus, Ucea de Sus, Drăguş, Lisa, Voivodenii Mari, Ludişor, Porumbacul de Jos, Cuciulata, Veneţia de Jos, Hârseni, Sebeş, Mărgineni, Copăcel, Berivoii Mari, Vaida Recea, Telechi Recea, Netot, Sevestreni, Scorei, Ileni, Râuşor, Calbor, Boholţ şi Şona. Documentul redă şi numele dascălilor care instruiau elevii, nume româneşti, ceea ce dovedeşte că erau şcoli cu predare în limba română şi susţinute de Biserică, dată fiind situaţia politică şi confesională a românilor din acea perioadă. (Documentul original este păstrat la Arhivele Naţionale din Alba Iulia. A se vedea, însă, şi C. Stan, Şcoala Poporană din Făgăraş şi de pe Târnave, vol I, Făgăraşul, Tipografia şi Compactoria „Dacia Traiană”, Sibiu, 1928, p. 46).

 

 

Read Full Post »

Sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul a fost un prilej de bucurie şi trăire înaltă de către comunitatea credincioşilor ortodocşi din satul Boholţ şi invitaţii acestora. Aceştia au participat la serbarea hramului bisericii parohiale, încă din seara premergătoare sărbătorii. În cadrul unui atelier de confecţionat coroniţe şi cruci din flori de sânziene, zeci de credincioşi şi copii au îmbrăcat costumul popular românesc şi au gustat din arta creaţiei, realizând frumoase coroniţe şi cruci din gingaşele flori galbene. Bucuria împărtăşirii lucrului împreună a adus în faţă împletirea trecutului cu prezentul, trecut marcat prin respectarea tradiţiei de împletire a coroniţelor şi o reamintire a înaintaşilor care făceau acest lucru cu drag.

Un frumos sobor de preoţi a participat la acest atelier, creând împreună cu credincioşii, şi a binecuvântat florile de sânziene mergând mai apoi în procesiune spre cimitir, unde s-a săvârşit rânduiala Parastasului. Acolo, un colorat apus de soare a îmbrăcat întregul cimitir şi alături de florile care au fost aduse ca dar la fiecare mormânt, parcă a fost ca o mulţumire pentru cei care nu mai sunt şi în cinstea cărora s-a oficiat slujba de pomenire.

Pe lângă bogatul program religios, în seara de dinaintea sărbătorii a avut loc şi o activitate culturală, aceea de deschidere a expoziţiei de pictură “Pro Boholţ”, aflată la ediţia a IV-a. Fiul satului, inginerul Vasile Joantă, organizează şi sponsorizează în fiecare an la Boholţ o tabără de pictură. Aici, pictori experimentaţi, aduşi din diferite colţuri ale tării, transpun în culoare, pe pânză, frumoasele şi bătrânele gospodării ale satului cât şi locuitori ale acestora. De la Căminul Cultural din Boholţ, unde au fost prezentate, tablourile au fost duse ulterior într-o expoziţie la Muzeul Ţării Făgăraşului. De aici, vor merge spre muzee din Iaşi și Bucureşti, spre a promova valorile și spiritualitatea specifice comunităţii boholţene.

Clopotele bisericii s-au auzit până spre seară târziu, chemând la Slujba Privegherii pe toţi credincioşii satului. Cei prezenți la slujbă s-au rugat trăind împreună bucuria comuniunii şi a împreună rugăciunii de mulţumire, adresată Prea Sfintei Treimi, pentru darurile spirituale revărsate peste acest sat.

Ziua propriu zisă a hramului, a Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, a început cu Taina Sfântului Maslu şi a continuat cu Sfânta Liturghie, săvârşită de un sobor de preoţi prezidat de părintele protopop Ion Tărcuţă. Au fost prezenţi numeroşi oaspeţi, fii ai satului și oficialităţi locale, iar mulţi dintre credincioşi au îmbrăcat şi în această zi costumele populare specifice Ţării Făgăraşului.

Ca dar și mulţumire pentru cei prezenţi, centrul catehetic „Sfântul Ioan Botezătorul”, coordonat de preotul paroh Ioan Paroş si doamna preoteasă, a prezentat o scenetă cu titlul „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”, având ca mici actori copii ai satului Boholț. Părintele paroh şi-a exprimat recunoştinţa faţă de cei prezenţi şi totodată dorinţa de a repeta această experienţă îmbelşugată şi în anii următori.

Ziua s-a încheiat cu obiceiul aruncării coroniţelor de sânziene, obicei care dăinuieşte la Boholţ din vremea strămoşilor. Credincioşii au aruncat coroniţe pe acoperişul caselor, însoțindu-le cu gânduri şi dorinţe de prosperitate, iubire şi pace pentru comunitate şi membrii ei. Apoi, toţi credincioşii prezenţi la slujbă au participat la o agapă frăţească.

Mihaela Bîlbă

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 86, iulie-august 2015

Read Full Post »

Older Posts »