Feeds:
Articole
Comentarii

„Chipuri de lumină în temniţele comuniste” a fost un eveniment cultural-artistic de excepţie pentru locuitorii din Veneţia de Jos şi împrejurimi. Toţi cei care au umplut sala Căminului Cultural din sat au fost martorii unei lecţii deschise de istorie recentă, unor momente emoţionante de poezie, dansuri populare şi cântece pe ritmuri folk şi de folclor.

 

Evenimentele ce au avut loc în 26 februarie – Duminica dinaintea începerii Postului Mare –, în sala Căminului Cultural din Veneţia de Jos, reprezintă nu doar veritabile lecţii de istorie, de cultură şi de destindere prin muzică bună şi de calitate, ci şi un mod festiv de a marca începutul unei perioade de renunţare alimentară pentru câştiguri spirituale. Toate acestea au avut loc prin împlicarea deosebită a părintelui Costin Butnar, coordonator al Departamentului de tineret al Arhiepiscopiei Sibiului, care a moderat cu multă măiestrie evenimentele cultural-artistice astfel încât atmosfera din Căminul Cultural să fie una de excepţie.

Totodată, evenimentul s-a bucurat de susţinerea mai multor instituţii locale, printre care amintim: Casa Municipală de Cultură din Făgăraş, prin managerul Diana-Gribincea Popa, Primăria şi Consiliul Local Părău, Postul de Poliţie Părău, Serviciul de Voluntariat pentru Situaţii de Urgenţă Părău, Ocolul Silvic „Pădurile Şincii” Şercaia, Consiliul Parohial Părău şi grupul de copii ai Centrului Ioan Cavaler de Puşcariu din Veneţia de Jos.

 

Preoţii veneţeni în timpul comunismului

Prezentările legate de momente şi chipuri de oameni ce au trecut prin perioada comunistă ale preotului paroh din Veneţia de Jos, ale profesorului Florin Palas, ale profesoarei Crina Palas şi ale fostului deţinut politic Ioan Roşca din Mândra, au redat tuturor celor prezenţi o mică lecţie de istorie recentă. Toţi cei prezenţi au putut conştientiza sacrificiile şi suferinţele celor care au trecut prin temniţele politice şi prin fenomenul reeducării atee.

Amintind de grupul foştilor voluntari din primul război mondial, ce acţiona în jurul satelor Părău, Veneţia de Jos şi de Sus, Grid şi cele două sate Comăna, vorbitorii au încercat să explice motivele şi rezistenţa contra regimului impus: „ca să înţelegem gesturile veneţenilor din timpul alegerilor din 1946 trebuie să ne întoarcem puţin în istorie, anume la evenimentele din primul război mondial. Preotul paroh de atunci din Veneţia de Jos, Mihail Ganea (1903-1919), ştiind cheltuiala veneţenilor cu clopotul mare din sat achiziţionat din Ucraina special pentru vijeliile şi grindinile ce necăjesc culturile satului, nu l-a predat autorităţilor vremii pentru topirea lui şi confecţionarea de tunuri pentru război, ci a dat toate celelalte clopote mai mici, ascunzând pe cel mare. Pentru aceasta a fost aspru pedepsit şi mutat disciplinar, dar momentul istoric arată vigoarea şi curajul localnicilor. Revolta veneţenilor din 1946, cauzată de frauda electorală, s-a datorat şi grupului Vultanii de la Părău, căci ei i-au sesizat pe veneţeni de fraudă”, a amintit preotul paroh.

Tot el a mai subliniat şi că în perioada comunistă s-au remarcat şi preoţii: Emilian Aldea (1922-1936), care organiza clasele primare în propria locuinţă, Septimiu Popa (1921-1949), ultimul preot care reface aproape integral biserica din sat şi care se pensionează voluntar pentru ca preotul revenit de la greco-catolici, Aurel Fratu (1937-1972), originar din Berivoi, să preia pe toţi credincioşii din Veneţia de Jos, şi pe cei greco-catolici şi pe cei ortodocşi, unind astfel confesional satul. Tot părintele Aurel Fratu a fost şi cel care a preluat direcţiunea şcolii încă din 1950 şi până în 1964.

 

Rezistenţa prin credinţă şi poezie

Profesorul Florin Palas a vorbit despre grupurile de sprijin ale luptătorilor din Răsăritul Ţării Făgăraşului şi a susţinut o alocuţiune cu tema „Mărturisire şi faptă creştină în acţiunile luptătorilor anticomunişti din Munţii Făgăraşului“. Concluzia expunerii a fost că luptătorii din munţi au respectat normele moralei creştine, reacţia lor fiind una de apărare a Crucii şi a neamului românesc în faţa agresiunii unui regim de ocupaţie, ateo-bolşevic, impus de trupele sovietice. „Rezistenţa din zona comunei Părău a fost condusă de învăţătorul Ioan Pridon din Părău, căpitan în rezervă, iniţiatorul organizaţiei anticomuniste „Vultanii”, ce cuprindea atât intelectuali din localitate cât şi ţărani din satele învecinate, Veneţia, Comăna sau Grid”.

Printre cei care s-au remarcat în organizaţa amintită, Vultanii, se află şi studentul Marcel Cornea, doctorul Halmaghi, învăţătorul Ciurilă din Grid, ţăranii Nicolae Noară, Andrei Cerbu, Ioan Sasebeş, Ioan Buta, Jacob Şuler sau învăţătorul Ioan Boamfă. „În noaptea de 14 spre 15 noiembrie 1950, (n.n. la începutul postului crăciunului), studentul Marcel Cornea a fost ucis în casa învăţătorului Ioan Pridon din Părău”, a mai remarcat profesorul Palas.

O alocuţiune plină de sensul suferinţei creatoare a temniţelor comuniste a fost extraordinar de bine surprinsă de prof. Crina Palas care a vorbit despre poezia detenţiei şi care, alături de rugăciune, a fost un reazem sufletesc pentru deţinuţii politici şi luptătorii din munţi. Intervenţia a fost exemplificată cu versuri minunate create în hrubele bolşevice de Radu Gyr, Nichifor Crainic, Andrei Ciurunga, Ioan Victor Pica şi Virgil Mateiaş, interpretate de aceasta şi de un minunat grup de elevi din Rupea, Cuciulata şi comuna Părău. Cântecele pe versurile poetului Radu Gyr au impresionat asistenţa.

O prezenţă emoţionantă a fost şi cea a fostului deţinut politic Ioan Roşca, supravieţuitor a grupului de sprijin al luptătorilor din munţi, fapt pentru care a fost închis timp de 12 ani de autorităţile comuniste. Cu smerenie şi delicateţe, Ioan Roşca a mărturisit depre rolul credinţei în supravieţuirea deţinuţilor politic şi în rezistenţa acestora în procesele de reeducare, în care lepădarea de credinţă era cel mai important obiectiv al securiştilor care instrumentau acest experiment antiuman şi anticreştin.

Un moment surprinzător a fost prezenţa în sală a domnului Gheorghe Boţoman, fiul preotului Victor Boţoman din satul Fântână, judeţul Braşov: „am venit la Veneţia de Jos după ce am aflat din presă despre eveniment. Tatăl meu, preotul Victor Boţoman, a suferit peste şase ani de temniţă grea, a trecut prin calvarul regimului şi prin tot felul de umilinţe. Am adus cu mine o poezie pe care tata a scris-o acolo în închisoare şi pe care o consider o comoară şi o exprimare spirituală în toată acea suferinţă prin care a trecut” . Poezia a fost citită publicului de către preotul paroh, provocând emoţie şi recunoştinţă pentru minunatul eveniment creat ad hoc.

 

Momente artistice

În spaţiul în care s-a desfăşurat evenimentul a avut loc şi o expoziţie de icoane pe sticlă realizate de copii veneţeni, îndrumaţi de prof. Crina Palas. De asemenea, au fost prezentate obiecte de suflet din închisorile comuniste ale deţinutei politic Mara Banciu şi ale soţului ei, Ilie Banciu.

Spectacolul a cuprins muzică folk interpretată cu talent de Iulia Lupsa şi Ana-Atena Butnar. Cu muzica folclorică au încântat publicul prezent la manifestare tânăra Lidia Iuga, ce s-a remarcat în multe festivaluri de gen din ţara noastră. Un moment emoţionant a reprezentat urcarea pe scenă în premieră a tinerilor artişti Paula Comaniţă din Grid, Mădălina Rodocea şi Marian Comanici din Veneţia de Jos. Emoţiile transmise publicului au dat un plus de valoare prin faptul că tradiţiile locale sunt duse mai departe de tinerii artişti autohtoni.

O prezenţă deosebită a constituit-o Ansamblul Folcloric Dor Părăian, care a prezentat publicului o suită de dansuri populare din zonă. Momentul de vârf al acestui spectacol a fost realizat de Părintele Costin Butnar, care, cu un profesionalism desăvârşit, a împlinit evenimentul cu cântece patriotice care au însufleţit publicul.

Evenimentul cultural-artistic „Chipuri de lumină în temniţele comuniste” face parte din manifestările prilejuite de Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor şi pictorilor bisericeşti şi Anul comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului în Patriarhia Română.

 

Aprecierile şi aplauzele publicului

„Am trăit momente emoţionante, înălţătoare, de stimă şi respect pentru cei care s-au jertfit în închisorile comuniste. Am participat la o adevărată lecţie de istorie care a lipsit din şcoala românească. Aceste Chipuri de lumină să lumineze sufletele şi minţile tinerilor de astăzi, fiind exemple de curaj şi demnitate umană. Felicitări tuturor celor care au muncit pentru a aduce în faţa noastră asemenea activităţi cu o înaltă încărcătură emoţională!”, spus doamna preoteasă Maria Comşa, soţia ultimului preot ce a activat în timpul regimului comunist la Veneţia de Jos.

„Vom participa cu drag, iar şi iar… a fost înălţător”, a spus Eugenia Nistor, coordonatorul Ansamblului folcloric Junii Cetăţii Rupea.

„A fost tare frumos. Cred că de prin anii 70 sau 80 nu am mai văzut un spectacol în sala Căminului Cultural din Veneţia de Jos. Ne bucurăm nespus de tot ce am văzut. A fost emoţionant şi culturalizator”, a spus localnica Aurica Penciu din Veneţia de Jos.

„După tot ce am văzut în seara asta nu pot să spun decât că parcă îmi doresc ca în fiecare lună să aibă loc astfel de momente. Ne bucurăm nespus că am fost martori la un spectacol deosebit”, a spus localnica Maria Cornea din Veneţia de Jos.

Pr. Alexandru Socaciu, Veneţia de Jos, şi Prof. Florin Palas, Veneţia de Sus

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 96, martie-aprilie 2017

 

colaj prima pag site

Noul preot din Ohaba a fost instalat în parohie duminică, 19 februarie, de către pr. protopop Marius Corlean. Părintele Aurelian Ciobotaru are 37 de ani, a absolvit Facultatea de teologie ortodoxă „Andrei Şaguna” din Sibiu şi are 9 copii.

Evenimentul a început cu Utrenia şi Sfânta Liturghie, la care au participat mulţi enoriaşi, dar şi fii ai satului din alte localităţi. Din partea autorităţilor locale a fost prezent domnul primar Victor Bârlez.

La finalul Sfintei Liturghii a fost ceremonialul instalării. Părintele protopop a ţinut un cuvânt despre semnificaţia acestui moment şi despre misiunea noului paroh.

„Îi doresc părintelui să continue lucrarea pe care au avut-o în această parohie părintele Mircea Moldovan, acum pensionar, părintele Ionuţ Ilea şi, în ultimii ani, părintele Lucian Tâlvăr, care a reuşit finalizarea lucrărilor de reînnoire a bisericii mari. Le mulţumim pe această cale părinţilor pentru jertfa şi anii petrecuţi în slujirea acestei comunităţi. Acum părintelui Aurelian i-a rămas ca misiune, pe lângă păstorirea enoriaşilor, şi restaurarea bisericuţei „Adormirea Maicii Domnului”, care se află în cimitirul din deal, monument istoric de secol XVIII, atât de preţios. De asemenea cred că familia părintelui, cu cei şapte copii atât de frumoşi şi încă doi care urmează să se nască, este un model de încurajare şi întărire pentru familii. Le dorim părintelui şi doamnei preotese slujire cu folos în această parohie, spre Bucuria cea veşnică – a lor şi a celor încredinţaţi spre păstorire.” – ne-a spus pr. Marius Corlean.

În chip simbolic, noul preot paroh a primit, din încredinţarea Înaltpreasfinţitului Laurenţiu Streza, prin părintele protopop, Sfânta Evanghelie, Crucea şi cheia bisericii. La final, părintele Aurelian a ţinut un cuvânt de mulţumire.

Evenimentul s-a încheiat cu o agapă la Căminul cultural, unde părintele Lucian Tâlvăr, fostul paroh, care slujeşte acum la Codlea, le-a urat bun venit părintelui şi doamnei preotese şi le-a mulţumit ohăbenilor pentru tot sprijinul acordat în cei 9 ani de slujire.

Părintele Aurelian Ciobotaru a absolvit liceul „Radu Negru” din Galaţi (1993-1997), Facultatea de Ştiinţe Economice a Universităţii Danubius din Galaţi, profilul Economia Comerţului, Turismului şi Serviciilor (2007-2010) şi Facultatea de Teologie ortodoxă „Andrei Şaguna” din Sibiu (2012-2016).

Îi dorim şi noi bun venit în Protopopiatul Făgăraş I şi slujire rodnică, cu mult spor duhovnicesc!

Natalia Corlean

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 96, martie-aprilie 2017

Ohaba

Organizaţia Open Doors USA a publicat în 11 ianuarie 2017 lista celor 50 de ţări în care creştinii au fost persecutaţi pentru credinţa lor în anul 2016. Open Doors USA raportează 21 de ţări în care minoritatea creştină este persecutată în proporţie de 100%. Astfel, aproximativ 215 milioane de creştini au avut de suferit pentru convingerea lor religioasă anul trecut.

21-de-tari-persecutii-foto-aina-org

Este al 25-lea an în care organizaţia realizează acest raport şi, potrivit lui David Curry, CEO-ul Organizaţiei, se înregistrează cea mai gravă situaţie de până acum. „Un creştin din 12 trăieşte într-o zonă sau cultură în care creştinismul este ilegal, interzis, sau pedepsit. Totuşi, lumea nu vorbeşte foarte mult despre valul şocant de intoleranţă religioasă.”, spune David Curry, citat de christianpost.com.

Raportul înregistrează 1207 creştini ucişi pentru credinţa lor, în afară de zonele Coreea de Nord, Irak şi Siria, care se află pe locurile 1, 6 şi 7 din alarmantul top. De asemenea, 1329 de locaşe de cult au fost atacate sau distruse pe întreg globul în anul 2016.

Cele 21 de ţări în care minoritatea creştină este persecutată în proporţie de 100% sunt Coreea de Nord, Somalia, Afganistan, Pakistan, Sudan, Siria, Irak, Iran, Yemen, Eritrea, Libia, Nigeria, Maldive, Arabia Saudită, India, Uzbekistan, Vietnam, Kenya, Turkmenistan, Qatar şi Egipt.

În Coreea de Nord, o persoană poate fi încarcerată sau omorâtă doar pentru deţinerea unei Biblii. Cetăţenii acestei ţări sunt forţaţi să creadă în familia conducătorului Kim Jong Un, ca singură divinitate. Mii de oameni au fost ucişi sau trimişi în lagăre de „reeducare” pentru practicarea credinţei lor.

În Somalia, deşi puţine persecuţii sunt raportate, creştinismul este interzis. Există mici comunităţi, care îşi practică credinţa în ascuns, iar dacă sunt descoperite, creştinii sunt ucişi fără vreun proces anterior. În Somalia toţi cetăţenii sunt înregistraţi ca şi islamişti, indiferent de credinţa lor.

Pakistan este cea mai violentă ţară în ce priveşte opresiunea creştinilor. Aceştia sunt ţinta ridiculizărilor şi persecuţiilor publice. Poliţia nu îi protejează corect şi persecutorii se autoimpun.

„Au fost arse din temelii oraşe întregi, oameni au fost arşi de vii, sunt tot mai multe fete violate şi luate cu forţa în căsătorie islamică, în încercarea adepţilor musulmani de a obţine un loc în rai, prin această metodă de convertire.”, a spus Wilson Chowdhry, preşedintele Asociaţiei Creştine Britanice din Pakistan.

Sorin Ioniţe, basilica.ro

Sursa foto: aina.org

 

Diaconul Sarmad Ozan: „Am ascuns Potirul plin în sân, am închis ochii şi am fugit”

 

Taina Sfintei Euharistii, săvârşită în cadrul dumnezeieștii Liturghii, este centrul vieţii noastre, a creştinilor. Viaţa ni se desfăşoară între o Liturghie şi alta, aşa cum spunea teologul american Alexander Schmemann. De două mii de ani, Hristos se jertfeşte neîncetat pe dumnezeiescul Altar – din coasta Sa cea străpunsă izvorând viaţa întregii lumi. Acest caracter de jertfă nesângeroasă este trăit în Orient în mod sângeros, în cel mai serios sens al cuvântului.

Aşa cum mărturisesc ziarele Christian Post şi Al Jazeera, în 2016, cele mai multe atacuri asupra comunităţii creştine din câmpia Ninive, din Irak, au avut loc în zilele de duminică, în timpul serviciului liturgic. Au fost distruse majoritatea bisericilor din oraşul Mosul şi din împrejurimi. Dureros este faptul că au murit foarte mulţi creştini, despre care sursele occidentale au refuzat să scrie. Cea mai recentă mărturie aparţine unui diacon din satul Karrada. Deşi comunitatea număra doar câteva zeci de suflete, majoritatea creştinilor emigrând în Liban sau Kurdistan, Liturghia nu a încetat a fi săvârşită de către comunitatea chaldeeană răsăriteană.

În luna septembrie a anului 2016, în plină dimineaţă de duminică, biserica a fost atacată de către rebelii Daesh. Scăpând cu viaţă, diaconul Sarmad Ozan a povestit jurnalistului Raymond Ibrahim experienţa dureroasă prin care a trecut comunitatea creştină din Karrada: „Părintele vorbea în mijlocul bisericii, când a explodat prima bombă la uşa clădirii. În învălmăşeala momentului, când toţi se îngrămădeau să iasă, m-am gândit la Trupul şi Sângele lui Hristos care erau în Potir. Dacă va fi să mor, măcar Sfintele să nu cadă în mâna păgânilor, mi-am spus în minte. Nu am ştiut ce să fac, mi-am desfăcut veşmântul la piept şi am ascuns acolo Potirul, care era aproape plin. Am închis ochii şi am ieşit. Afară se auzeau împuşcăturile. Cu harul lui Dumnezeu am reuşit să ajung lângă zidul bisericii mari. De acolo m-am adăpostit într-un pasaj, unde mai erau şi alţi creştini. Am stat acolo până a doua zi, când au sosit forţele guvernamentale şi au asigurat zona. Nu am spus nimănui ce am în sân. Cu evlavie m-am prezentat episcopului abia a doua zi, când am scos din sân Potirul. Minunea lui Dumnezeu, nu se vărsase nicio picătură!”.

Doxologia.ro

 

Asociaţia „Doamna Maria Brâncoveanu” a fost înfiinţată în anul 2006 de câţiva membri ai comunităţii bisericii Brâncoveanu din Făgăraş, sub preşedinţia părintelui paroh Marcel Dobrea. Din motive obiective planurile iniţiale nu au putut fi concretizate, asociaţia intrând timp de câţiva ani într-o perioadă de aşteptare.

Începutul acestui an a adus o revigorare a dorinţei de slujire concretă a aproapelui. În luna februarie, mai mulţi noi membri inimoşi s-au întâlnit pentru a pune la cale moduri de implicare în viaţa comunităţii. Au fost prezenţi parohii bisericii brâncoveneşti, pr. Marcel Dobrea, preşedinte al asociaţiei, şi pr. Marius Corlean, părintele diacon Marcel Dobrea jr., precum şi doamnele preotese. După atelierele de discuţii s-au conturat domeniile de implicare viitoare ale asociaţiei: educaţie (ateliere cu copiii), cultură (cu accent pe valorizarea patrimoniului brâncovenesc), tradiţii, social (diverse campanii de ajutorare), sport, sănătate şi pelerinaje.

Ca un preludiu la această întâlnire a adulţilor, cu câteva zile a avut loc şi o întâlnire de consultare a tinerilor referitor la necesitatea unor proiecte pentru ei. Tinerii şi-au exprimat bucuria de a fi împreună şi de a participa în continuare la diverse activităţi. Entuziasmul lor s-a concretizat deja în mai multe proiecte: o campanie de strângere de produse de igienă pentru copiii cu nevoi speciale care a fost deja finalizată, înfiinţarea Clubului Green Impact (descoperire şi promovare a valorilor locale de patrimoniu cultural şi natural), atelierul „Micul electrician” şi înscrierea ca voluntari la Spitalul Municipal Făgăraş.

Nădăjduim ca aceste întâlniri să fie începutul unei poveşti de „comunitate şi comuniune, cultură, educaţie, valori, sănătate”, aşa cum îşi propune Asociaţia noastră.

Natalia Corlean, voluntar Asociaţia „Doamna Maria Brâncoveanu”

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 96, martie-aprilie 2017

Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, a liturghisit duminică, 29 ianuarie, în biserica „Sfinţii Trei Ierarhi” din cartierul făgărăşean Combinat. Credincioşii din această parte a oraşului au participat în număr mare la liturghia arhierească prin care s-a sărbătorit cu anticipare hramul locaşului de cult şi au primit binecuvântare de la ierarh şi preoţii slujitori. În sobor s-au aflat protopopul de Făgăraş 1, Marius Corlean, slujitorii locaşului de cult şi alţi preoţi din oraş şi împrejurimi. Răspunsurile liturgice au fost date de grupul „Anatoly” din Braşov.

În cuvântul de învăţătură de la final, ÎPS Mitropolit Laurenţiu a vorbit credincioşilor despre învăţăturile Evangheliei citite la Sfânta Liturghie, prin care ni s-a relatat vindecarea fiicei cananeencei. Mulţumirile comunităţii au venit prin cuvântul de final al părintelui paroh Gheorghe Bica. Credincioşii au avut posibilitatea să se închine moaştelor Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei, aduse de la Catedrala mitropolitană din Sibiu.

mitropolia-ardealului.ro

Buciumenii s-au adunat duminică seara la biserică pentru o şezătoare cu o temă întreită: Eminescu, Ziua culturii române şi Ziua Unirii. Evenimentul se află la a patra ediţie şi este organizat de Centrul cultural Zestrea Buciumului.

 

La ceas de seară, când se înteţeşte gerul, buciumenii s-au strâns la biserică cu bucurie. De ceva vreme au început repetiţiile, sub coordonarea părintelui Alexandru Cîmpan şi a doamnei preotese Iulia. După ce au aranjat toate cu dichis, gazdele au început să întâmpine oaspeţii. Mult aşteptaţi au fost părintele Marius Corlean şi doamna preoteasă, detaşaţi la Făgăraş de vreo patru luni, dar rămaşi în familia comunităţii. Printre invitaţi s-au numărat şi părintele Ciprian Nistor (misionar la capela studenţilor din Braşov) împreună cu doamna preoteasă, prieteni mai vechi ai parohiei, dar şi domnul Constantin Dinu, fotograful care a mai surprins şi altădată în imagini superbe bucuria copiilor buciumeni la diferite evenimente.

Seara a început cu un Te Deum, slujba de mulţumire şi recunoştinţă adusă lui Dumnezeu pentru toate cele bune. Apoi tânăra Giorgia Ganea, voluntar al Centrului Zestrea Buciumului, a prezentat rând pe rând diversele momente artistice: intonarea imnului naţional, cântece patriotice, poezii recitate de adulţi sau copii, cântece pe versuri de Mihai Eminescu: Sara pe deal, Mai am un singur dor, Pe lângă plopii fără soţ, dar şi explicaţii ale momentului istoric, oferite de doamna Stela Dobrin, profesoară de istorie.

Ca orice şezătoare, evenimentul s-a încheiat cu degustare de bunătăţuri pregătite cu pricepere în sat, spre bucuria copiilor şi a oaspeţilor. O seară de poveste, o seară de cultură şi înălţare sufletească, în mijlocul bisericii; un popas spiritual revigorant, pe care ni-l dorim reiterat.

Natalia Corlean

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 96, martie-aprilie 2017

 

Bucium sezatoare