Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘Părintele Arsenie Boca’

Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, a binecuvântat lucrările de amenajare a spaţiului de la izvorul Părintelui Arsenie Boca din apropierea Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus. Duminică, 23 octombrie, ierarhul a oficiat slujba religioasă împreună cu Preasfinţitul Ilarion Făgărăşanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului şi un sobor de preoţi din care au făcut parte monahi de la mănăstirea menţionată şi slujitori ai sfintelor altare de la parohiile apropiate.

La slujba religioasă au participat numeroşi pelerini şi credincioşi veniţi să primească binecuvântare şi să guste din apa de la izvorul care nu seacă niciodată, chiar şi în timp de secetă.

La final, Părintele Mitropolit i-a binecuvântat pe credincioşii prezenţi şi le-a mulţumit celor implicaţi în realizare acestor lucrări.

„Mulţi dintre credincioşii noştri au gustat din acest izvor şi mulţi vor veni să ia apă pentru a-şi potoli setea trupească, dar în chip simbolic îşi vor potoli setea duhovnicească şi îşi vor aduce aminte de cuvintele pe care părintele Arsenie le rostea credincioşilor aici”, a subliniat Înaltpreasfinţitul Mitropolit Laurenţiu.

mitropolia-ardealului.ro

 

Read Full Post »

Aşezământul brâncovenesc de la Sâmbăta de Sus şi-a sărbătorit hramul din 15 august prin ample manifestări duhovniceşti care au încununat programul liturgic închinat marelui praznic al Adormirii Maicii Domnului. Pelerini din întreaga ţară au venit la străvechea mănăstire de la poalele Munţilor Făgăraş încă de seara şi au participat la slujba Privegherii şi a Prohodului Maicii Domnului, oficiată de Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, împreună cu Preasfinţitul Ilarion Făgărăşanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, şi cu un sobor de preoţi şi diaconi. Privegherea a fost oficiată la altarul de vară din pădurea de lângă mănăstire, unde în această vară au fost efectuate ample lucrări de reamenajare a spaţiului liturgic şi a parcului din apropiere.

Toate aceste lucrări au fost binecuvântate de cei doi ierarhi în ziua praznicului, înainte de Sfânta Liturghie, când a fost sfinţită şi o copie a icoanei Maicii Domnului „Prodromiţa” de la Muntele Athos, icoană ce va rămâne în capela mănăstirii. Această icoană a fost realizată prin donaţia familiei Marcel şi Mirela Sâmpetru, care a primit din partea ierarhului distincţia „Crucea şaguniană pentru laici”.

Aşa cum este obiceiul la hramul mănăstirii, ierarhii şi preoţii au oficiat şi slujba de sfinţire a apei la fântâna din incinta aşezământului monahal. Programul liturgic a continuat cu Sfânta Liturghie la altarul de vară din pădurea apropiată mănăstirii, unde lucrările de reamenajare au fost binecuvântate, iar jertfelnicul realizat odinioară de părintele Arsenie Boca este acum protejat de noua construcţie. De asemenea, recent s-a amenajat în incintă şi un parc dedicat părintelui Arsenie Boca, unde sunt expuse obiecte care amintesc de marele duhovnic, între care şi fântâna din lemn sculptat de părintele Arsenie Boca.

La hramul mănăstirii ctitorite de Sfântul Constantin Brâncoveanu au liturghisit egumenul mănăstirii, protosinghelul Atanasie Roman, ieromonahi, protopopi, preoţi de la parohiile din Ţara Făgăraşului, din judeţele Sibiu şi Braşov. Au fost prezenţi la sărbătoare numeroase oficialităţi judeţene şi locale, oaspeţi din întreaga ţară şi mulţimi de pelerini. Răspunsurile liturgice au fost date de corala „Armonia” din Constanţa, iar mulţi dintre credincioşi au primit împărtăşania cu Trupul şi Sângele Mântuitorului Iisus Hristos.

Cuvântul de învăţătură de la Sfânta Liturghie a fost rostit de IPS Mitropolit Laurenţiu, care a subliniat semnificaţiile acestui mare praznic al Maicii Domnului. Ierarhul a vorbit mai apoi despre cinstirea Sfintei Fecioare.

La finalul Sfintei Liturghii, IPS Mitropolit Laurenţiu a oferit distincţia „Crucea şaguniană pentru laici” ambasadorului român de la Vatican, excelenţa sa Bogdan Tătaru-Cazaban, ca recunoştinţă pentru activitatea deosebită de promovare a valorilor religioase şi culturale româneşti. Mulţumirile din partea obştii şi a credincioşilor au venit, prin PS Episcop Ilarion Făgărăşanul, care i-a oferit IPS Mitropolit Laurenţiu o icoană a Maicii Domnului.

Hramul s-a încheiat cu slujba Sfântului Maslu. De asemenea, a fost oficiată şi o slujbă de pomenire la mormântul Mitropolitului Antonie Plămădeală, de la a căruia trecere la Domnul s-au împlinit 10 ani.

Ziarullumina.ro

Foto: Mitropolia Ardealului

Read Full Post »

Anul acesta s-au împlinit 70 de ani de când Părintele Arsenie Boca a pus începutul chiliei pe care o visa ca loc de retragere sus, în sălbăticia muntelui. Împreună cu un număr mare de credincioși din satul Ludișor și pelerini veniți din toate colțurile țării, am marcat această aducere aminte sâmbătă, 8 iulie. Aici, la Chilie, am oficiat slujba de parastas pentru Părintele Arsenie și pentru cei opt muncitori care în data de 25 iunie 1943 au început săpăturile în piatră. Acești bărbaţi au ascultat dorința Părintelui de a realiza un loc de rugăciune sus, sub tâmpla cerului, cât mai aproape de Dumnezeu și cât mai departe de lume. Părintele i-a ales dintre bărbații care veneau la Mănăstirea Sâmbăta să ceară un sfat, o vorbă bună.

Ludisor chilie P Arsenie © Protopopiatul ortodox Făgăraş II, 2013

Numele celor care au făcut parte din această lucrare sunt: din Ludișor – Vasile Bica, Miron Moga, Nicolae Streza, Andrei Streza, Constantin Fătu, Gheorghe Iaru; din Cincșor – Aurel Șampu; din Luța – Vasile Stan. Misiunea a fost, pe de-a rândul, extrem de grea, frumoasă şi plină de minuni. Oamenii lucrau înfruntând vitregiile muntelui şi animalele sălbatice. Mărturia lor ne-a transmis până azi momentul când au fost atacaţi de un urs, iar Părintele l-a certat şi acesta a plecat, lăsându-i să muncească în pace. Cu toate că nu a fost finalizată, Chilia Părintelui Arsenie a primit harul Părintelui şi jertfa lucrării, spre mângâierea tuturor celor care îi calcă pragul, tot mai mulţi de la an la an.

Evenimentul de comemorare se înscrie în șirul manifestărilor organizate în amintirea Părintelui Arsenie, realizate prin sprijinul oferit de obştea Mănăstirii Brâncoveanu – Sâmbăta de Sus, Fundaţia „Părintele Arsenie Boca”, credincioșii parohiei Ludișor și familia Aurel şi Lucia Stănescu din Ludișor.

Pr. Marius Vasile Dobrin

Read Full Post »

Sambata paraclis izvor P Arsenie colaj

La Fântâniţa Părintelui Arsenie Boca de la Sâmbăta de Sus, în apropierea izvorului, s-a aşezat piatra de temelie şi o cruce pe locul unde se va ridica un paraclis cu hramul Sfântul Cuvios Arsenie cel Mare. Evenimentul mult aşteptat a avut loc luni, 4 februarie, iar slujba a fost oficiată de Înaltpreasfinţitul Laurenţiu Streza, Mitropolitul Ardealului, împreună cu un sobor din care au făcut parte Părintele Ilarion Urs, stareţul Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, părintele protopop Marcel Dobrea, preoţi din satele învecinate, precum şi monahi din obştea mănăstirii. Răspunsurile la strană au fost date de coriştii Parohiei Drăguş, îmbrăcaţi în frumosul costum naţional şi conduşi de Părintele Gheorghe Roşca. Un număr mare de credincioşi s-au bucurat de participarea la eveniment.

Cuvântul Înaltpreasfinţitului Laurenţiu a consfinţit o certitudine: „Acest izvor de lângă mănăstire a dat posibilitatea multora nu doar să se bucure de prospeţimea apei care vine ca binecuvântare de la Dumnezeu, dar şi de posibilitatea de a medita la mântuirea sufletului, de a ne reaminti de cuvintele pe care ni le-a lăsat ca învăţătură şi ca pildă Părintele Arsenie atâta timp cât a trăit aici, la Mănăstirea Sâmbăta de Sus.” „Nimic nu este întâmplător, a mai spus Înaltpreasfinţitul. Totul este providenţial. Prezenţa noastră şi dorinţa noastră de a face aici un locaş de închinare este o binecuvântare de la Dumnezeu, care a început acum să se realizeze”.

Părintele mitropolit a mulţumit primarului comunei Drăguş, domnul Gheorghe Sucaciu, şi organizatorilor pentru sprijin, lucrare, iniţiativă şi şi-a exprimat marea bucurie de a trăi alături de credincioşi momentul când lăcaşul acesta va fi gata şi va fi sfinţit.

Viitorul paraclis i-a fost încredinţat Mănăstirii Sâmbăta de Sus şi va înmulţi rugăciunea continuă aici, lângă aşezământul monahal.

O fost zi rece de iarnă, dar încălzită de speranţă. Aici, la izvor, vin în număr tot mai mare pelerini din toate colţurile ţării. Duhul Părintelui Arsenie este prezent aici în fiecare adiere de vânt care vine dinspre chilia Părintelui săpată în stânca Ferestrei Mari, suflând a chemare.

 Maria Gabor

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 72, martie-aprilie 2013

Read Full Post »

.

Read Full Post »

Nicolae Streza tata Lita Cu aceste cuvinte am dorit să întăresc omagiul tăcutelor flori şi lumânări aprinse la căpătâiul celui mai dăruit cântăreţ al Bisericii, cantorul Nicolae Streza, slujitor credincios şi devotat al stranei, care spunea rugăciuni şi recita poezii cu evlavia sfântă pe care o poate exprima numai un trăitor autentic al bucuriilor duhovniceşti.

Cu doi ani în urmă, de Ziua Înălţării Sfintei Cruci, după slujba de la Biserică, am hotărât împreună cu dumnealui să-i fac o vizită acasă, ca să-mi înregistrez priceasna mea preferată pe care el, la 90 de ani, o mai cântase încă o dată cu atâta impetuozitate, la strană, în aceeaşi zi şi să-mi povestească despre Părintele Arsenie Boca, pe care îl avusese duhovnic în tinereţe.

Când am intrat în casă, Tata Liţă – cum i se spunea – m-a întâmpinat cu versuri, îndemnându-mă să-i urmăresc privirea spre Icoana lui Iisus:

Ridicaţi spre El privirea

Din al vieţii trist apus,

Că în lumea de păcate,

Stânca noastră e Iisus.

Îl mai auzisem şi altădată recitând, dar în contextul acela special, în ziua aceea unică, în care Domnul îmi cerceta propria credinţă, ascultându-i mărturisirile unice, am înţeles nu numai cu mintea ci şi cu sufletul de unde îşi extrăgea forţa şi vitalitatea acest om al lui Dumnezeu, care mă impresiona în Biserică. Vocea năvalnică, timbrul puternic şi înălţător care ridicau în slăvi cuvintele Fericirilor cântate la Sfânta Liturghie, fâlfâirile de har ale rugăciunii Tatăl nostru, pe melodia sfântă a lui Ciprian Porumbescu, care străpungeau parcă catapeteasma până la clopote, dulceaţa suava a pricesnelor minunate, în toate vibrau credinţa adevărată, credinţa statornică, fără umbră de îndoială, a acestui om. Acasă era şi mai însufleţit, mai doritor de cântări. Povestea şi cânta. Recita şi iar cânta emanând o iubire fără de margini pentru fiecare istorisire care se dovedea a fi o faptă de credinţă, pentru fiecare cântare care Îl slăvea pe Dumnezeu. Aveam în faţă modelul în viaţă al creştinului desăvârşit, nu doar pentru că citea şi recitea Biblia de pe masă şi cunoştea Psalmii pe de rost, ci pentru că în privire, grai şi gesturi se răsfrângeau, într-un fel discret, marile virtuţi creştine: credinţa, nădejdea şi dragostea, pline de bucurie omenească şi dumnezeiască în acelaşi timp. Căci tata Liţă trăia adevărurile mari ale credinţei onest şi simplu, cu veselie creştină, niciodată morocănos sau ursuz. Cunoşteam un suflet cu adevărat mare, care avea, fără nici o exagerare, ascunse în inimă, dârzenia Sfântului Ilie şi iubirea sinceră a Sfântului Ioan Evanghelistul, pe care îi cunoştea prin citire, dar mai ales prin rugăciune.

Mărturisirile legate de înrâurirea lucrării Părintelui Arsenie Boca în viaţa lui tata Liţă îl făcuseră cunoscut abia în ultimii ani, fiind căutat pentru interviuri şi cărţi care repovesteau minunea petrecută cu tabloul pe care tata Liţă însuşi i-l comandase Părintelui Arsenie în tinereţe şi care Îl înfăţişează pe Iisus în Munţii Făgăraşului. Azi înţeleg mai bine rostul acestei descoperiri târzii. Sfântul Părinte Arsenie ne transmitea într-un mod atât de evident, prin însăşi viaţa acestui om iubit de Dumnezeu, aşteptările pe care le-a nutrit faţă de noi toţi, făgărăşenii de sub munţi şi mai apoi faţă de toată românimea: să-L mărturisim pe Iisus Hristos cu toată sinceritatea, cu toată dragostea, cu toată seninătatea bucuriei creştine. Căci Creştin adevărat, vesel şi senin a fost Nicolae Streza. Lucrurile mărunte şi simple, dar şi casa sau satul natal, Biserica şi ţara, toate îl priveau şi îl interesau cu nădejdea încrederii în Stânca Iisus.

Iisus in Muntii Fagarasului

Înţeleg desluşit de ce Domnul l-a luat la cer pe credinciosul Nicolae Streza în noaptea dinaintea zilei Sfântului Eftimie cel Mare, sărbătorit în calendarul nostru ortodox în data de 20 ianuarie. Pentru cei care nu cunosc amănuntul, numele de EFTIMIE se tălmăceşte VESELIE, iar Sfântul cu acest nume care a trăit în secolul al IV-lea a sosit pe lume după profeţia dintr-o vedenie în care o voce din Cer glăsuia: “Veseliţi-vă, veseliţi-vă, pentru că iată v-a dăruit Dumnezeu fiu numit cu numele veseliei, căci prin naşterea lui dăruieşte Domnul veselie Bisericilor sale.” Vedenia s-a adeverit, pentru că vreme de 40 de ani prigonirile credincioşilor şi ale Bisericii din vremea lui Arie s-au schimbat întru veselie.

Dacă ne gândim că în bisericile şi casele credincioşilor din Ţara Făgăraşului şi nu numai, oamenii se roagă lui Iisus la icoana pictată de Sfântul Părinte Arsenie, cu nădejdea în minunea de a fi mereu ocrotiţi, putem spune şi noi:

Veseliţi-vă, veseliţi-vă de mutarea la ceruri a credinciosului mult iubit de Dumnezeu, Nicolae Streza, căci Dumnezeu îl aşteaptă la Strana din Ceruri, unde slujeşte Sfântul Părinte Arsenie la Liturghia cosmică.

Noi, cei rămaşi, ne îndeplinim doar menirea creştină, pământească, de a-i conduce trupul la locul de odihnă până la Învierea de Apoi.

Slavă lui Dumnezeu pentru toate!

Prof. Maria Gabor

Read Full Post »

Prezentarea volumului în emsiunea „Omul care aduce cartea”, realizată de Dan C.Mihăilescu:

Read Full Post »

Older Posts »