Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘Ţara Făgăraşului’

Anul acesta se împlinesc 20 de ani de la ridicarea unei troiţe pe locul unde acum aproximativ 255 de ani a existat o frumoasă mănăstire făgărăşeană, mai sus de satul Veneţia de Sus. Obiceiul local de a se sluji Sfânta Liturghie pe ruinele mănăstirii datează tot de atunci.

 

„Ne-a atras mereu locul acesta”

Preotul Florin Lodroman, acum ieromonah şi paroh la Berlin, cu numele de călugărie Clement, fost paroh în satul Veneţia de Sus, este iniţiatorul ridicării troiţei împreună cu un grup de credincioşi din Veneţia de Sus. Tot ei sunt şi cei care urcau anual, din iulie 1997, pe ruinele fostei mănăstiri pentru a săvârşi Sfânta Liturghie. „Veneam cu părintele Florin în căruţe trase de cai sau cu tractoarele şi făceam aici Sfânta Liturghie, iar apoi ne aşezam pe iarbă unde mâncam şi povesteam. Pe noi ne-a atras mereu locul acesta, mai ales că aici nu cresc pomi sau bălării, ba mai sunt şi ani în care nu creşte nici iarba în jurul troiţei”, a spus o femeie de 75 de ani din Veneţia de Sus.

Actualul paroh al satului, preotul Laurenţiu Oană, a continuat tradiţia locului, cu câteva excepţii, însă de anul trecut s-au adăugat şi credincioşii din Veneţia de Jos, comunitatea soră prin denumire. „Mi s-a părut foarte interesantă iniţiativa oamenilor şi a preoţilor din Veneţia de Sus şi mi-am dorit să înfrăţim comunităţile şi să slujim anual împreună chiar acolo unde cu mulţi ani în urmă se înălţau rugăciuni şi se făceau eforturi imense pentru păstrarea identităţii şi demnităţii româneşti şi ortodoxe. Locul fostei mănăstiri este un prilej de a fi împreună, de a înălţa rugăciuni stăruitoare către Dumnezeu laolaltă, de a ne împărtăşi necazurile şi bucuriile”, a spus părintele Alexandru Socaciu din Veneţia de Jos.

 

Reamintirea trecutului

Ca şi anul trecut, după săvârşirea Sfintei Liturghii şi împărtăşirea credincioşilor, preoţii şi credincioşii au săvârşit şi un parastas de pomenire pentru ctitorii, slujitorii şi binefăcătorii mănăstirii de la Veneţia de Sus. Apoi veneţenii au luat parte la o agapă pregătită în cinstea sărbătorii.

Ocazia a fost folosită şi pentru a depăna amintiri legate de fosta mănăstire. „Am aflat că un învăţător al satului Veneţia de Jos, fost director al şcolii, sibianul Traian Cismaş, a urcat în mai multe vacanţe cu copii din sat pe ruinele fostei mănăstiri, încercând să identifice cât mai multe amintiri despre locul şi oamenii care au trecut pe acolo. Aşa se explică de ce mai mulţi localnici deţin lespezi de piatră pictate sau văcăluite. Într-o mică monografie a învăţătorului se aminteşte că după distrugerea ei, veneţenii de Sus au recuperat ce s-a mai putut recupera din ruine şi au construit actuala biserică din Veneţia de Sus, după ce mai înainte era o biserică din scânduri şi bârne”, a spus preotul Alexandru Socaciu.

Cele mai vechi date despre mănăstire, ca şi despre comunitatea veneţenilor, le avem dintr-un act de donaţie dat de domnul Munteniei, Vladislav Vlaicu (1364-1372), care dăruia printr-un hrisov, la anul 1372, unei rude cu numele Vlad, mai multe comune, printre care şi comuna Veneţia de Jos, amintind şi de Mănăstirea de la Veneţia de Sus. Această mănăstire a existat până în anul 1762, când generalul austriac Adolf Bukow, din ordinul împărătesei Maria Tereza, distrugea cu tunurile zidurile bisericii şi chiliile.

 

Refugiu pentru localnici

Dintr-o altă monografie a satului Veneţia de Jos, scrisă de localnicul Av. Dr. Octavian Comanici, nepublicată şi nefinalizată, dar şi din oralitatea locuitorilor celor două sate omonime, se ştie că mănăstirea a fost un loc de refugiu permanent, indiferent de timpurile şi oamenii care locuiau în aceste locuri. Atunci când tătarii sau alte popoare migratoare jefuiau avuţiile satelor, femeile fugeau la mănăstire unde se rugau să nu fie descoperite. Aici era un loc greu accesibil, deoarece accesul se făcea cam cinci kilometri printr-o vale, valea Mănăstirii. Doar localnicii ştiau exact cum să ajungă acolo. „Atunci când fetele sau femeile erau urmărite până la mănăstire, ele urcau şi mai sus, pe vârful Gârbova, al Munţilor Perşani. Dacă şi aici erau ajunse de hoardele cotropitoare, femeile nu se predau, ci pur şi simplu se aruncau în gol pentru a nu le da ocazia să le pângărească. Sacrificiul lor nu este unul unic în istorie, ci se ştie foarte bine că invadatorii procedau la astfel de practici barbare pentru a supune pe localnici”, a mai spus părintele Alexandru Socaciu.

Astfel, mănăstirea a devenit şi un loc de comemorare a acestor femei, un loc de a le cinsti memoria şi de a ne ruga pentru sufletele lor.

Petruţa Socaciu

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 99, septembrie-octombrie 2017

Venetia manastire net

Anunțuri

Read Full Post »

Satul Recea s-a aflat în mare sărbătoare în duminica de 16 iulie. Preasfinţitul Ilarion, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, a liturghisit în biserica „Adormirea Maicii Domnului”, hirotonindu-l întru preot pe diaconul Florin Pasca, pe care l-a instalat apoi ca preot paroh. În soborul slujitor s-au aflat părintele Ion Tărcuţă, protopopul de Făgăraş 2, precum şi fostul paroh, Constantin Spiridon, care este acum paroh la Mândra.

Ierarhul a rostit un cuvânt de învăţătură iar la sfârşit i-a miruit pe credincioşi, le-a dăruit câte o iconiţă şi a transmis gândurile bune şi binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului.

Noul preot de la Recea, părintele Florin Pasca, s-a născut în 1986 la Năsăud, în judeţul Bistriţa. A absolvit Seminarul Ortodox şi Facultatea de Teologie la Cluj, unde a absolvit în 2010. Cursurile de masterat le-a parcurs la Facultatea de Teologie „Sf. Ierarh Andrei Şaguna” din Sibiu, între 2013-2015. Din 2010 a lucrat în Braşov, în cadrul unei companii de accesorii auto. Din 2012 este căsătorit cu doamna preoteasă Raluca şi au în prezent un copil.

Le dorim părintelui Florin şi doamnei preotese păstorire cu folos, spre întărirea comuniunii şi a comunităţii, cu roade vrednice de mântuire!

Natalia Corlean

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 99, septembrie-octombrie 2017

Read Full Post »

Duminică, 9 iulie, satul Lisa a împlinit 490 ani de atestare documentară. Cu acest prilej comunitatea noastră a primit vizita Înaltpreasfinţiei Sale Laurenţiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, care a oficiat Sfânta Liturghie împreună cu un distins sobor de sfinţiţi slujitori – ieromonahi, preoţi şi diaconi. Bucuria comuniunii euharistice a fost sporită de hirotonia întru preot a diaconului Ioan Şovrea şi hirotonia întru diacon a teologului Mihai Sergiu Terzea, precum şi de prezenţa grupului ”Anatoly” din Braşov care a oferit răspunsurile liturgice.

După Sfânta Liturghie a urmat slujba de pomenire a înaintaşilor satului nostru oficiată la Monumentul Eroilor. Aici Părintele Mitropolit a primit o diplomă de onoare din partea Comunei Lisa, înmânată de domnul primar Gheorghe Moga ca semn de recunoştinţă şi preţuire pentru activitatea desfăşurată în sânul comunităţii lisene între anii 1970-1976, când a slujit ca preot paroh, şi pentru părinteasca purtare de grijă arătată ca ierarh.

Sărbătoarea a continuat în centrul satului cu diferite momente culturale şi artistice. În cadrul acestora Octavian Paler a fost declarat post-mortem cetăţean de onoare al Comunei Lisa. De asemenea, a avut loc premierea concursului de eseuri intitulat „Lisa, leagănul copilăriei mele“ şi decernarea de diplome familiilor care sărbătoresc 50 de ani de căsătorie.

Oamenii adunaţi în centrul satului s-au bucurat de prestaţia mai multor artişti locali şi din Ţara Făgăraşului care prin cântecul şi dansul popular au răspândit voie bună în rândurile spectatorilor. În Căminul Cultural s-a înfiripat cu ocazia acestei sărbători un muzeu ad-hoc cu obiecte vechi, tradiţionale, din curţile şi casele localnicilor, folosite odinioară în viaţa de zi cu zi.

Aniversarea a 490 de ani de atestare documentară a satului Lisa a reprezentat pentru comunitatea noastră un moment de bucurie, dar şi de revelare a unui lucru extrem de important: continuitatea unui neam în timp şi spaţiu a fost, este şi va fi determinată de ancorarea ei în veşnicia Cerului şi în rodnicia pământului.

Pr. paroh Sergiu Dudan

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 99, septembrie-octombrie 2017

 

Read Full Post »

Asociaţia Doamna Maria Brâncoveanu a bisericii brâncoveneşti Sf. Nicolae din Făgăraş, împreună cu Centrul cultural Zestrea Buciumului, al Parohiei ortodoxe Bucium, au susţinut anul acesta la Bikeathon proiectul Spitalului Municipal Făgăraş „Mişcare pentru recuperare”. Sub deviza „Ne unim pentru Spital”, mai mulţi membri ai celor două asociaţii au susţinut cauza spitalului şi au încercat să mobilizeze cât mai multe resurse pentru acest proiect. În plus, ei au pedalat pentru această cauză sâmbătă, 10 iunie, la Bikeathon Ţara Făgăraşului – un eveniment caritabil în care 12 proiecte făgărăşene au fost susţinute direct de peste şapte sute de biciclişti şi indirect de multe alte persoane sau companii.

Membrii echipelor noastre de biciclişti au fost însufleţite de pr. protopop Marius Corlean, de la biserica Brâncoveanu, şi pr. Alexandru Cîmpan din Bucium. Cei implicaţi au declarat că a fost o experienţă extraordinară de unitate pentru un scop comun, dragoste pentru comunitate şi implicare activă.

Proiectul „Mişcare pentru recuperare” prevede dotarea sălii de gimnastică recuperatorie din spitalul nostru. În urma evenimentului, fondurile strânse au depăşit bugetul iniţial, iar în prezent proiectul se află în faza de implementare, urmând să se bucure de el numeroşii pacienţi ai acestei secţii a Spitalului Municipal.

Natalia Corlean

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 98, iulie-august 2017

Read Full Post »

Festivalul-concurs „Tradiţii şi obiceiuri de Paşti în Ţara Făgăraşului” s-a desfăşurat joi, 30 martie, la Colegiul “Aurel Vijoli” din Făgăraş, fiind cea mai mare activitate a proiectului educaţional regional „Biserica, Şcoala, Familia creştină”. Ajuns la a VI-a ediţie, evenimentul a adunat în sunetul bătăii de toacă sute de elevi şi cadre didactice din 42 de instituţii de învăţământ din judeţele: Braşov, Sibiu, Alba, Cluj şi Vâlcea, dar şi din Statele Unite ale Americii, statul Michigan.

 

Tradiţie şi spiritualitate

„Orice lucru pe care-l începem în viaţa noastră, trebuie să-l începem cu o rugăciune. Aşa şi astăzi, am început cu Sfânta Liturghie, pentru ca Dumnezeu să binecuvinteze nu numai astăzi ceea ce se întâmplă aici, ci şi pe noi toţi în toate zilele vieţii noastre, indiferent unde ne-am afla fiecare” a spus Preasfinţitul Ilarion Făgărăşanul, Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Sibiului.

După oficierea Sfintei Liturghii a Darurilor mai înainte sfinţite în Paraclisul „Sfânta Ecaterina” al instituţiei de învăţământ, de către Părintele Episcop împreună cu un sobor de preoţi, a urmat deschiderea festivă. Aici au luat cuvântul Inspectorul şcolar adjunct Ion Negrilă, ing. Daniela Ţucanu – inspector de specialitate, Preasfinţitul Ilarion şi directorul şcolii, Liliana Spiridon.

 

Talent, pricepere şi dăruire

Festivalul-concurs s-a desfăşurat pe următoarele secţiuni: Parada costumelor populare, Icoane pe sticlă, Ouă specifice Paştilor, Cusături şi împletituri tradiţionale, Dulciuri de post, Pricesne şi poezii şi Ateliere de creaţie.

Cea mai emoţionantă şi impresionantă secţiune a evenimentului a fost parada costumelor populare, care s-a desfăşurat în sunetul bătăii de toacă. „Pe mine m-a impresionat foarte mult parada costumelor populare, care a preînchipuit Drumul Crucii parcurs de Domnul nostru Iisus Hristos. Toaca ce ne-a însoţit tot parcursul drumului ne-a adus aminte de suferinţele trăite de Domnul Iisus pe crucea de pe Golgota… Câtă emoţie, câtă trăire, câtă durere găsim în această jertfă pentru împăcarea cerului cu pământul, în această perioadă pregătitoare pentru Înviere…” – a mărturisit una din profesoarele participante la concurs.

A urmat secţiunea de „Pricesne şi poezii specifice Paştilor”, care ne-a făcut să simţim Patimile, Moartea şi Învierea Domnului cu ajutorul glasurilor suave şi pline de emoţie ale copiilor participanţi, ce s-au străduit să interpreteze cu multă pricepere şi dăruire tot ce au învăţat.

Expoziţiile de icoane, ouă, cusături şi împletituri ne-au arătat talentul elevilor care s-au străduit să ducă mai departe tradiţiile noastre strămoşeşti.

Atelierele de creaţie au arătat elevilor modul de lucru al oamenilor de odinioară şi în acelaşi timp au oferit posibilitatea elevilor de a vedea pe viu lucrările realizate.

Dulciurile de post au etalat priceperea şi dăruirea celor care le-au preparat.

Scopul acestui proiect este promovarea valorilor şi principiilor tradiţionale româneşti: respectul faţă de valorile moral-religioase şi culturale, toleranţă, lucrul în echipă, cooperare, implicarea activă şi asumarea responsabilităţii, şi nu în ultimul rând acceptarea diversităţii.

Prof. Ileana Pandrea

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 97, mai-iunie 2017

 

 

ŞCOLI PARTICIPANTE LA PROIECT

 

  1. Colegiul ,,Aurel Vijoli” Făgăraş – primar
  2. Colegiul ,,Aurel Vijoli” Făgăraş-gimnaziu
  3. Colegiul ,,Aurel Vijoli” –liceu
  4. Colegiul Naţional ,, Radu Negru Făgăraş –gimnaziu, liceu
  5. Colegiul Naţional ,, Doamna Stanca” –Făgăraş gimnaziu
  6. Liceul Tehnologic ,, Dr.I. Şenchea”,- Fagaraş
  7. Liceul Teologic Ortodox ,, Sf. Constantin Brâcoveanu” -Făgăraş,
  8. Seminarul Teologic Ortodox ,,Sf. Simion Stefan” Alba Iulia
  9. Colegiul Naţional ,,I.C. Drăguşanu” Victoria
  10. Colegiul Tehnic ,,Dr. Alexandru Bărbat” Victoria
  11. Colegiul Tehnic,,Simeon Mehedinţi” Codlea
  12. Liceul Tehnologic Mârşa, jud Sibiu
  13. Liceul Vocaţional ,,H.M. T.” Braşov
  14. Şcoala Gimnazială ,,Ovid Densusianu” -Făgăraş
  15. Şcoala Gimnazială ,,Ovid Densusianu” structură Şcoala Gimnazială Nr. 4 Făgăraş,
  16. Şcoala Gimnazială ,,Badea Cârţan” Cârţişoara, jud. Sibiu
  17. Şcoala Gimnazială Sâmbăta de sus,
  18. Scoala Gimnazială Cincu
  19. Şcoala Gimnazială Lisa
  20. Şcoala Gimnazială,,I.C.Drăguşanu” Drăguş
  21. Şcoala Gimnazială Părău,
  22. Şcoala Gimnazială Şoarş,
  23. Şcoala Gimnazială Şinca Nouă,
  24. Şcoala Gimnazială ,,Ghe Şincai” Şinca Veche,
  25. Şcoala Gimnazială Şinca Veche, structură Şcoala Gimnazială Şercăiţa
  26. Şcoala Gimnazială Comăna de jos
  27. Şcoala Gimnazială Şercaia
  28. Şcoala Gimnazială Mîndra
  29. Şcoala gimnazială ,,Avram Iancu” Câmpia Turzii, jud Cluj
  30. Şcoala Gimnazială ,,Ion Agărbiceanu” Alba Iulia
  31. Şcoala Gimnazială cu clasele I-VIII ,,I. Ghe. Duca” Râmnicu Vâlcea,
  32. Şcoala Gimnazială Boişoara – jd. Vîlcea
  33. Şcoala Gimnazială 10 Râmnicu Vâlcea,
  34. Şcoala Gimnazială Nr.1 Braşov
  35. Şcoala Gimnazială Nr. 31 Braşov
  36. E.S.I.-FĂGĂRAŞ,
  37. S.E.I. Nr.1 Sibiu
  38. S.E.I. Victoria
  39. Casa Maria –Făgăraş
  40. Centrul de plasament ,,Floare de colţ”- Făgăraş
  41. Asociaţia ,, Sfânta Maria” -Cristian
  42. Şcoala Parohială ,,Saint George Romanian” Ortodox Catedral , Southfield, Michigan, SUA

Read Full Post »

Buciumenii s-au adunat duminică seara la biserică pentru o şezătoare cu o temă întreită: Eminescu, Ziua culturii române şi Ziua Unirii. Evenimentul se află la a patra ediţie şi este organizat de Centrul cultural Zestrea Buciumului.

 

La ceas de seară, când se înteţeşte gerul, buciumenii s-au strâns la biserică cu bucurie. De ceva vreme au început repetiţiile, sub coordonarea părintelui Alexandru Cîmpan şi a doamnei preotese Iulia. După ce au aranjat toate cu dichis, gazdele au început să întâmpine oaspeţii. Mult aşteptaţi au fost părintele Marius Corlean şi doamna preoteasă, detaşaţi la Făgăraş de vreo patru luni, dar rămaşi în familia comunităţii. Printre invitaţi s-au numărat şi părintele Ciprian Nistor (misionar la capela studenţilor din Braşov) împreună cu doamna preoteasă, prieteni mai vechi ai parohiei, dar şi domnul Constantin Dinu, fotograful care a mai surprins şi altădată în imagini superbe bucuria copiilor buciumeni la diferite evenimente.

Seara a început cu un Te Deum, slujba de mulţumire şi recunoştinţă adusă lui Dumnezeu pentru toate cele bune. Apoi tânăra Giorgia Ganea, voluntar al Centrului Zestrea Buciumului, a prezentat rând pe rând diversele momente artistice: intonarea imnului naţional, cântece patriotice, poezii recitate de adulţi sau copii, cântece pe versuri de Mihai Eminescu: Sara pe deal, Mai am un singur dor, Pe lângă plopii fără soţ, dar şi explicaţii ale momentului istoric, oferite de doamna Stela Dobrin, profesoară de istorie.

Ca orice şezătoare, evenimentul s-a încheiat cu degustare de bunătăţuri pregătite cu pricepere în sat, spre bucuria copiilor şi a oaspeţilor. O seară de poveste, o seară de cultură şi înălţare sufletească, în mijlocul bisericii; un popas spiritual revigorant, pe care ni-l dorim reiterat.

Natalia Corlean

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 96, martie-aprilie 2017

 

Bucium sezatoare

 

Read Full Post »

Sute de tineri din satele Ţării Făgăraşului au participat la Festivalul Cetelor de Feciori organizat pentru a 11-a oară consecutiv la sărbătoarea Soborului Sfântului Ioan Botezătorul în inima cetăţii Făgăraşului. Tinerii îmbrăcaţi în costumele populare specifice comunităţilor făgărăşene au venit încă de dimineaţă la Catedrala din Făgăraş, unde au participat la Sfânta Liturghie oficiată de Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi din care au făcut parte protopopul de Făgăraş 1, Marius Corlean, slujitorii Catedralei şi alţi preoţi din Ţara Făgăraşului.

La finalul Sfintei Liturghii ÎPS Mitropolit Laurenţiu le-a mulţumit tinerilor pentru participarea la acest festival iniţiat de Înaltpreasfinţia Sa în urmă cu 11 ani, împreună cu reprezentanţii comunităţilor făgărăşene.

„Am ajuns la 11-a manifestare spirituală şi tradiţională în Ţara Făgăraşului şi avem şansa să nu ne oprim şi nici nu avem motiv să ne oprim. Vreau să vă mulţumesc de la început pentru c-aţi avut răbdare să staţi la Liturghie. Vă preţuim mult, pentru că voi sunteţi viitorul neamului nostru, şi vă rugăm să nu uitaţi că aveţi datoria de a fi conştienţi că acum, la vârsta aceasta a tinereţii, puteţi să aduceţi un serviciu neamului românesc”, a spus ierarhul.

A urmat cuvântul primarului Municipiului Făgăraş, Gheorghe Suciu, după care fiecare ceată de feciori a interpretat un colind specific comunităţii din care provin. La sărbătoare au fost prezenţi şi primarii şi preoţii din satele Ţării Făgăraşului.

Sărbătoarea s-a încheiat cu parada cetelor prin centrul municipiului,  urmată de un moment artistic oferit de tineri şi cu un cuvânt de mulţumire din partea organizatorilor.

mitropolia-ardealului.ro

Read Full Post »

Older Posts »