Plecarea la Domnul a doamnei preotese Elena Ciocan (1961-2024)

Doamna preoteasă Elena Ciocan a trecut la cele veșnice în după-masa zilei de marți, 20 februarie 2024. Slujba înmormântării a avut loc joi, 22 februarie, la catedrala Sf. Ioan Botezătorul din Făgăraș, lăcaș zidit și prin jertfa dânsei în ultimii 30 de ani.

Zeci de preoți și sute de credincioși au venit să își ia rămas bun și să fie împreună în rugăciune atât pentru trecerea sufletului ei la cele veșnice, cât și pentru întărirea familiei în aceste momente dureroase de despărțire vremelnică.

După slujba înmormântării, au fost rostite mai multe cuvinte de evocare a doamnei preotese Elena, cât și de mângâiere pentru familie.

Părintele protopop Iulian David a dat citire mesajului Înaltpreasfințitului Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, adresat familiei părintelui Ioan Ciocan:

„Evlavioasă și cu suflet mare, adormita întru Domnul a cultivat mereu, cu înțelepciune și smerenie, virtuțile unei alese viețuiri creștinești. A avut o înțelegere profundă a rostului vieții, a inerentelor încercări, dar și a bucuriilor și binecuvântărilor lui Dumnezeu pe calea mântuirii, iar comoara cea mai de preț, lumina credinței, a înfiripat-o cu multă dragoste în sufletul copiilor, fiii Marian Alcipiad și Ioan Lucian, vrednici slujitori la altarul Bisericii noastre strămoșești, precum și fiicele Antonia Elena și Ana Cristina.

În aceste momente grele ale despărțirii, suntem alături de întreaga familie îndoliată și Vă împărtășim tuturor, cu părintească dragoste, adânca noastră compasiune, cuvânt de mângâiere și de întărire întru Domnul.”

Părintele Iosif Toma, de la Mănăstirea Berivoi, a dat citire mesajului trimis de Preasfințitul Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei.

Au urmat cuvântări adresate de foști colegi ai părintelui Ioan Ciocan, iar la final evocarea parcursului vieții doamnei preotese prin citirea necrologului. După procesiunea care a înconjurat catedrala, trupul neînsuflețit a fost depus în locul de veci aflat în cripta de la subsolul lăcașului.

Doamna preoteasă Elena rămâne pentru Veșnicie în sufletele celor care au cunoscută ca un chip luminos, soție și mamă dedicată, preoteasă jertfelnică și smerită, cadru medical permanent preocupat să aline suferința celor din jur. Jertfa ei ca soție și mamă stă la baza ridicării catedralei din Făgăraș.

Dumnezeu să o primească în Bucuria veșnică și să întărească familia in această dureroasă pierdere!

Text și foto: Natalia Corlean

+++

Preoteasa Elena Ciocan (27.08.1961 – 22 februarie 2024)

„Născută Galea, în data de 27 august 1961, din părinții Octavian și Eugenia, în comuna Recea, județul Brașov. La părinți au fost trei fete: Eugenia, Elena și Mariana.

A urmat școala primară în comuna Recea, Liceul Sanitar în Brașov. După absolvire a lucrat ca asistentă medicală în comuna Recea, apoi la cabinetul medical de familie Dr. Câlțea și la Spitalul Municipal Făgăraș, secția chirurgie, de unde s-a și pensionat.

Dumnezeu a rânduit ca în anul 1977 să-l întâlnească pe viitorul soț, teologul Ioan Ciocan, venit din Țara Oașului la muncă în Țara Făgărașului, iar după o prietenie de șapte ani, s-au căsătorit.

Tânăra familie s-a stabilit în casa din Recea, moștenită de la bunicul ei, Poparad Andrei, unde au locuit până în prezent.

Dumnezeu le binecuvintează căsătoria cu patru copii: Marian Alcipiad, Ioan Lucian, Antonia Elena și Ana Cristina.

Soțul Ioan a fost hirotonit preot pe seama parohiilor Pojorta și Dejani și însărcinat cu construirea Mănăstirii Dejani, iar din 1994 a fost numit să se ocupe de construirea Catedralei din Făgăraș; mai târziu, în calitate de protopop, s-a ocupat și de construirea sediului Protopopiatului din Făgăraș.

În toate aceste activități și obiective, preoteasa Elena i-a fost alături, depunând eforturi mari și susținându-l în realizarea lor, devenind astfel, alături de părintele, mare ctitor al Sfintei Catedrale și al Protopopiatului Ortodox din Făgăraș.

Părintele Ioan s-a ocupat de construcții, iar doamna preoteasă i-a fost mâna dreaptă în toate problemele administrative, susținându-l, fiindu-i alături și încurajându-l, ca toate să le facă spre slava lui Dumnezeu.

Ca președintă a comitetului de femei, a fost în fruntea credincioaselor și a consiliului parohial, înfruntând toate problemele și greutățile apărute pe parcursul celor 30 de ani de construcție a acestei biserici. I-a iubit și i-a respectat pe acești oameni, pentru atașamentul lor față de familia dumneaei și față de Sfânta Biserică, ca pe niște prieteni dragi, apropiați ai sufletului ei.

Ca asistentă medicală, și-a împlinit misiunea cu frică de Dumnezeu, cu multă conștiință, a ajutat multă lume, depunând eforturi mari și multă jertfelnicie, deplasându-se nopți la rând la tratamente prin sat.  Era sensibilă la suferința omului.

Ea a fost aceea care s-a îngrijit de creșterea și formarea copiilor, dându-le o educație aleasă, îndemnându-i spre studiu și susținându-i pe toți patru în absolvirea facultăților: cei doi fii Teologia, iar fiicele Economia și Farmacia. Ca orice mamă, era foarte mândră de copiii ei. Vorba ei era: „Băieții mamii ca brazii și fetele mamii ca două flori”.

Pe plan familial a avut bucurii mari, mai ales prin căsătoria copiilor și venirea pe lume a nepoților: Marian Alcipiad cu Ioana Felicia și nepoții Matei Ștefan, Serafim Ioan și Maria; Ioan Lucian cu Oana Mihaela și nepoții Ioan Octavian, Lucian Antonie și Teodora Maria; Ana Cristina cu Viorel și nepoțica Irina. Pe toți i-a iubit și s-a bucurat de fiecare în parte.

S-ar fi bucurat să o vadă căsătorită și pe Antonia, așezată la casa ei, însă a nădăjduit că Dumnezeu îi va hărăzi, când El va hotărî, un soț bun care s-o iubească și să-i fie alături.

Mare împlinire a avut și munca i-a fost încununată când și-a văzut cei doi fii, Marian și Lucian, hirotoniți preoți, slujind împreună cu tatăl lor, părintele Ioan, în această Sfântă Catedrală. Abia aștepta să intre în biserică, să-și vadă cei trei preoți dragi slujind la sfântul altar. Participa cu tot dragul și trăia cu intensitate fiecare Sfântă Liturghie, fiind în fruntea femeilor în biserică, în fiecare duminică și sărbătoare.

Doamna preoteasă a fost o mare iubitoare de natură, aștepta primăvara să vină rândunelele, să iasă în grădină să facă straturile,  vara să simtă miros de fân proaspăt, toamna să privească cerul albastru iar apoi să spună „miroase a iarnă”. A iubit satul, tradițiile și viața țăranilor; era foarte sensibilă la greutățile prin care a trecut poporul nostru roman, de-a lungul istoriei sale. A iubit poezia și literatura, pe George Coșbuc, Mihail Sadoveanu, Ion Agârbiceanu.

În luna iulie, anul 2023, printr-un RMN, i-a fost depistată o tumoare pe creier în stare incipientă, care s-a dezvoltat galopant, încât în luna octombrie, împreună cu familia, a luat hotărârea să meargă la operația foarte grea pe creier. A urmat ședințe de radioterapie, de chimioterapie, care au slăbit-o foarte mult. Boala însă a avansat foarte repede.

În toată această perioadă de suferință, s-a apropiat și mai mult de Dumnezeu, citind multe acatiste și rugăciuni. A fost împărtășită zilnic cu Trupul și Sângele Domnului, i-au fost citite rugăciuni, până în ziua de marți, 20 februarie, la ora 16, când s-a stins lin din viață, în sânul familiei.”

Read Full Post »

Pelerinaj în Ziua Învierii la Făgăraş

În Duminica Învierii, la Făgăraş a avut loc tradiţionalul PELERINAJ DE ÎNVIERE. După oficierea Vecerniei din ziua de Paşti (cunoscută şi sub numele „A doua [slujbă de] Înviere”), preoţii din Făgăraş, împreună cu credincioşii prezenţi în fiecare biserică, au pornit în pelerinaj spre centrul oraşului. Încolonaţi, cu icoana Învierii în faţă, cântând troparul praznicului, creştinii au dat mărturie în cetate despre credinţa şi bucuria lor din aceasta zi binecuvântată.

Pe platoul din faţa catedralei, în prezenţa unei mari mulţimi de oameni, s-a desfăşurat un serviciu religios la care au luat parte toţi preoţii şi diaconii din municipiu. La sfârşitul lui, părintele protopop Marcel Dobrea a ţinut un cuvânt de învăţătură în care a vorbit despre bucuria şi lumina Praznicului Învierii. La final, părintele protopop a menţionat şi necesitatea sprijinirii lucrărilor la acest locaş de cult: „Prezenţa noastră aici, în faţa catedralei aflată în lucrări de placare exterioară cu gresie, ne îndeamnă pe toţi la înnoire sufletească, iar pe slujitorii altarelor la implicare personală, la sprijinire a lucrărilor până când această monumentală construcţie va ajunge la aspectul final, moment în care nădăjduim să primească haina sfinţirii prin lucrarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. “

Read Full Post »

Festivalul cetelor de feciori din Ţara Făgăraşului

Sărbătoarea Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul i-a adunat şi-n acest an pe feciorii şi fetele din satele Ţării Făgăraşului la festivalul dedicat cetelor tradiţionale. Pentru a opta oară consecutiv, Festivalul Cetelor de Feciori de la Făgăraş, un eveniment născut la iniţiativa Înaltpreasfinţitului Mitropolit Laurenţiu, a animat oraşul la sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul şi a încheiat manifestările religioase şi tradiţionale de la sfintele sărbători. Însoţite de preoţii şi primarii din localităţile reprezentate, cele aproape 40 de cete de feciori din satele judeţului Braşov şi Sibiu ocrotite de Munţii Făgăraş au adus în capitala Ţării Făgăraşului tradiţiile, portul şi colindul specifice fiecărei aşezări.

Aşa cum s-a împământenit deja, cetele s-au adunat de dimineaţă la Catedrala „Sfântul Ioan Botezătorul” din centrul Făgăraşului, unde au participat la Sfânta Liturghie oficiată de un sobor de preoţi şi diaconi. La sfârşitul slujbei religioase, în prezenţa ÎPS Mitropolit Laurenţiu, a primarului din Făgăraş, Sorin Mănduc, şi a reprezentanţilor din comunităţile făgărăşene, cetele de feciori au prezentat sutelor de credincioşi colindul lor tradiţional. „Acum opt ani am dorit ca întreaga spiritualitate din Ţara Făgăraşului să fie cuprinsă într-o manifestare a poporului dreptcredincios. Toate tradiţiile din perioada Crăciunului şi a Bobotezei sunt legate de evenimentele spirituale, de sfintele sărbători ale Bisericii noastre. Am dorit ca în această Catedrală a Ţării Făgăraşului să fim prezenţi cu toţii în această zi de sărbătoare”, a spus ÎPS Mitropolit Laurenţiu. Ierarhul a oferit o diplomă de ctitorire primarului din localitatea sibiană Cârţişoara, Dorin Magda, pentru contribuţia la lucrările de zidire a Catedralei din Făgăraş.

A urmat parade cetelor de feciori prin centrul oraşului, după care, pe o scenă amenajată în faţa Casei de Cultură din oraş, câteva grupuri au susţinut momente de cântec şi jocuri populare.

Fiecare primar a primit din partea edilului de la Făgăraş diplome de participare la festival. În cuvântul său, primarul Sorin Mănduc a subliniat faptul că aceste tradiţii trebuie păstrate şi promovate mai mult pe plan internaţional, mai ales acum, când în patrimonial UNESCO a intrat şi cântul tradiţional bărbătesc din ţara noastră. „Costumul popular şi colindul cetelor de feciori din Ţara Făgăraşului sunt singurele legături pe care le mai avem noi cu străbunii noştri, care au trăit aceste obiceiuri şi tradiţii, le-au dus mai departe din tată în fiu şi suntem astăzi în măsură să arătăm României că tradiţiile noastre persistă şi Europei întregi că ţara noastră are valori unice în lume ”, a subliniat primarul Făgăraşului.

mitropolia-ardealului.ro

 Foto credit: Cristian Ramba, Mitropolia Ardealului, Natalia Corlean

 

Read Full Post »

Sf. Iosif cel Nou a fost la Făgăraş

O mare binecuvântare a lui Dumnezeu s-a revărsat din înaltul cerului asupra făgărăşenilor odată cu venirea în catedrala Ţării Făgăraşului a moaştelor Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş. Este pentru prima dată de la canonizarea Sfântului (1956) când racla cu sfintele lui moaşte părăseşte Timişoara, iar făgărăşenii au avut imensul dar de a i se putea închina.

După ce biserica din cartierul braşovean Noua l-a avut pe Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş oaspete de seamă la ziua hramului, pe 11 noiembrie, de Sfântul Mare Mucenic Mina, catedrala noastră din Făgăraş a avut şi ea cinstea de a primi în faţa Sfântului Altar moaştele întregi ale Sfântului Ierarh Iosif. Racla cu Sfintele Moaşte a fost  însoţită de o delegaţie formată din preoţi şi monahi din Arhiepiscopia Timişoarei, condusă de Preasfinţitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al eparhiei.

În catedrala din Făgăraş, timp de o oră, prin cuvintele de laudă şi rugăciune ale Acatistului Sfântului Iosif cel Nou de la Partoş, preoţii şi credincioşii din Făgăraş au adus preaslăvire lui Dumnezeu şi cinstirea cuvenită Sfântului Ierarh Iosif.

Cunoscând, din viaţa Sfântului Iosif cel Nou de la Partoş, că Dumnezeu îşi săvârşea lucrările sale minunate oriunde Sfântul Iosif se oprea în călătoriile sale din timpul vieţii, am avut dorinţa ca Sfântul Iosif să se oprească şi la Făgăraş, ca şi aici, precum odinioară, Dumnezeu să-şi împlinească lucrările Sale. Ne exprimăm astfel convingerea că Sfântul Iosif va mijloci la Dumnezeu de acum înainte tot ceea ce e spre binele şi spre folosul nostru, al credincioşilor, al preoţilor şi al catedralei noastre.

Sfinte Ierarhe Iosife, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Pr. protopop Ion Tărcuţă

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 59 – decembrie 2011

Read Full Post »

Ocrotitorii Ţării Făgăraşului, prăznuiţi la catedrală

Ca semn al recunoaşterii rolului pe care familia Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu l-a avut în viaţa spirituală a zonei noastre, anul trecut, în prezenţa Părintelui Patriarh Daniel, Sfinţii Brâncoveni au fost proclamaţi ocrotitori ai Ţării Făgăraşului. Sărbătoarea, care marchează şi deschiderea Zilelor Făgăraşului, s-a bucurat de prezenţa Preasfinţitului Andrei Făgărăşeanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului.
Sfânta Liturghie a fost oficiată în demisolul catedralei din Făgăraş de către Preasfinţitul Andrei, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi făgărăşeni. Credincioşii prezenţi au avut bucuria de a se închina la racla adusă de la catedrala mitropolitană din Sibiu, în care se află moaştele mai multor sfinţi, printre care: Sf. Teodor Tiron, Sf. Dimitrie, Sf. Ierarh Nectarie din Eghina, Sf. Mucenic Laurenţiu, Sf. Iosif cel Nou de la Partoş, dar şi o bucăţică de lemn din Sf. Cruce.
La slujbă au fost prezente şi primarul Constantin Mănduc, iniţiatorul acestui demers: „Am cerut Înaltpreasfinţitului Laurenţiu sprijin pentru aducerea unor sfinte moaşte la Făgăraş, într-un semn de binecuvântare a locuitorilor municipiului Făgăraş şi pentru a respecta tradiţia pe care am început-o anul trecut, atunci când i-am proclamat pe Sfinţii Brâncoveni drept protectori spirituali ai oraşului. Această zi anticipează „Zilele Cetăţii“, sărbătoarea făgărăşenilor de pretutindeni.”

Pr. protopop Ioan Ciocan

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 44 – septembrie 2010

Read Full Post »

Solidaritate pentru acoperişul catedralei

Catedrala din Făgăraş l-a avut ca oaspete duminică, 20 iunie, pe Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, care a oficiat aici Sfânta Liturghie împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi.

Subsolul catedralei a fost neîncăpător pentru numeroşii credincioşi care au venit să participe la Sfânta Liturghie, oficiată de Părintele Mitropolit. În cadrul slujbei a fost hirotonit întru diacon Ioan Lucian Ciocan, absolvent al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Andrei Şaguna” din Sibiu şi masterand la aceeaşi facultate, în vederea numirii lui ca preot misionar în Protopopiatul Făgăraş.

În cuvântul de la finalul Sfintei Liturghii, IPS Laurenţiu i-a îndemnat pe cei prezenţi la solidaritate în efortul de finalizare a lucrărilor de acoperire a lăcaşului de cult. Părintele Mitropolit a promis că va susţine eforturile de finalizare a lucrărilor la cupolă, în condiţiile în care apa se infiltrează în construcţie, până la paraclisul aflat în subsol.

Cele mai urgente lucrări care trebuie făcute sunt la geamurile de la cupolă, fiind deja comandate geamuri dintr-o sticlă securizată, apoi pe lângă stâlpi urmează să se zidească cu cărămidă ornamentală, după cum a spus părintele protopop Ioan Ciocan.

Natalia Corlean

„Nu e credincios cel care crede că există Dumnezeu”

„Iubiţi credincioşi, credinţa nu e o simplă declaraţie că există Dumnezeu. Nu e credincios cel care crede că există Dumnezeu. Dumnezeu există şi dacă nu credem noi. Este credincios cel care împlineşte voia lui Dumnezeu, cel care menţine legătura cu Dumnezeu, cel care călătoreşte împreună cu Hristos şi-şi dovedeşte, prin viaţa sa, smerenia credinţei, altruismul, adică iubirea faţă de semen.”

„Dacă vom pune, alături de rugăciunea care o îndreptăm mereu, pentru noi, şi o rugăciune pentru semenul nostru, o rugăciune pentru cei care sunt în neputinţă şi în lipsuri, o rugăciune pentru cei care sunt bolnavi, de câte ori venim la biserică noi îi purtăm cu noi, îi luăm în rugăciunea noastră şi apoi Dumnezeu ne va îndruma paşii, ne va determina să privim şi spre ei, să-i căutăm noi. Nu toţi cei care stau la colţuri şi ne agresează sunt săracii care trebuie miluiţi, ci cei care stau acasă şi nu are cine să le dea un pahar cu apă, cei care nu pot să se deplaseze să îşi aducă ceva sau care stau în grija altora.”

Fragmente din cuvântul pastoral al IPS Laurenţiu la Duminica Vindecării slugii sutaşului

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 42 – iulie 2010

Read Full Post »