Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘Veneţia de Jos’

De ziua internaţională a copilului, 1 iunie 2017, Centrul Ioan Cavaler de Puşcariu al Parohiei ortodoxe din Veneţia de Jos a organizat un concurs de promovare a vetrei satului. Proiectul „Rural treasure hunting la Veneţia de Jos” a fost propus, susţinut şi implementat de tinerii parohiei, ajutaţi de mai multe instituţii locale şi regionale. Proiectul a fost finanţat de Programul YouthBank Făgăraş, prin Fundaţia Comunitară Ţara Făgăraşului, şi de Parohia ortodoxă Veneţia de Jos.

 

Proiectul tinerilor din parohie

„M-am bucurat că iniţiativa de a propune acest proiect a venit chiar de la tinerii cu care lucrăm în cadrul parohiei. La început am fost surprins de acest demers şi interes al lor, apoi ne-am apucat de treabă împreună cu ei. În jur de 40 de persoane din sat, Postul de Poliţie Părău, Primăria şi Consiliul Local Părău au fost parteneri în proiect. Mulţumim lui Dumnezeu că totul a fost aşa cum ne-am dorit să fie”, a precizat părintele Alexandru Socaciu.

 

Pe uliţele satului, descoperind comori

Un joc interactiv a prilejuit întâlnirea mai multor copii din Făgăraş, Veneţia de Jos, Comăna, Crihalma şi Ticuşu Nou. Aceştia au avut de parcurs mai multe trasee cu probe sportive sau de logică, pentru a găsi „comoara Veneţiei”. Comoara a constat în faptul că, pe lângă premiile şi medaliile învingătorilor, toţi au descoperit un sat cu o istorie bogată, o comunitate prea puţin cunoscută, dar şi un mod plăcut de a petrece timpul liber.

Echipa câştigătoare a fost desemnată în funcţie de timpul în care a îndeplinit sarcinile până finalul cursei, dar toţi au plecat acasă descoperind un sat cu o istorie fascinantă, unde au activat personalităţi ca Ioan cavaler de Puşcariu, Lidia Jiga – la vremea ei unica dresoare cu dresaj mixt de tigri, lei şi pantere, Gheorghe Comaniciu, notar (un fel de primar şi şef al administraţiei locale), director de bancă la Banca Veneţeană, deschizător de drumuri pentru mulţi tineri din comunitate; au aflat informaţii despre mama scriitorului Emil Cioran, despre primăria din sat şi istoria mutării ei de către autorităţile comuniste şi multe altele.

„Evenimentul s-a desfăşurat foarte frumos, organizarea a fost foarte bună şi participanţii s-au distrat. Mi-ar plăcea să se mai organizeze astfel de evenimente în Veneţia”, a spus Georgiana Popeneciu, fotograf voluntar al evenimentului.

„Ca voluntar a fost foarte frumos să vezi cum participanţii merg prin satul tău să caute case vechi, oameni sau alte obiecte, să îi vezi cum lucrează în echipă şi cum decid împreună cum să facă să treacă probele fie de logică, fie sportive”, a spus Sebastiana Gafton, voluntar în cadrul evenimentului.

 

Distracţie şi cultură

„Pentru comunitatea noastră jocul de valorificare a vetrei satului, a oamenilor şi a zonei este ceva inedit şi îmbucurător. Dintr-o dată să vezi pe străzile din sat numai copii care se plimbă, întreabă şi râd cu gura până la urechi este ceva deosebit. Le mulţumim tuturor participanţilor, părinţilor lor şi organizatorilor pentru modul lor frumos de a se lăsa captaţi de evenimentul nostru”, a spus preotul Alexandru Socaciu.

Dacă ar fi să prezentăm o imagine amuzantă din ziua concursului, am alege-o pe cea prin care un tânăr, preocupat cu descifrarea traseului, nu a citit cu atenţie una din instrucţiuni. „Deşi pe bileţelul lui scria că trebuie să fotografieze o barză din sat, grăbit, el a citit „brânză”. O sarcină foarte uşoară, căci satul are zeci de cuiburi, s-a transformat într-una mai complexă: unde să găseşti brânză? Echipa însă s-a descurcat. Au intrat în curtea unui localnic şi au cerut… brânză! Inclusiv cei care le-au deschis nu doar casa, ci şi frigiderul, pentru a găsi o bucată de brânză, povesteau cu mult haz întâmplarea şi stânjeneala băiatului de a cere să fotografieze o bucată de brânză”, a povestit tuturor la final părintele Alexandru.

Organizatorii jocului de valorificare a vetrei satului consideră că astfel de acţiuni au rolul de a-i culturaliza pe tineri, de a-i provoca la o altfel de petrecere a zilei internaţionale a copilului şi, de ce nu, de a cunoaşte cât mai multe despre Ţara Făgăraşului şi personalităţile marcante ale istoriei ei.

Prof. Petruţa Socaciu

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 98, iulie-august 2017

Anunțuri

Read Full Post »

„Chipuri de lumină în temniţele comuniste” a fost un eveniment cultural-artistic de excepţie pentru locuitorii din Veneţia de Jos şi împrejurimi. Toţi cei care au umplut sala Căminului Cultural din sat au fost martorii unei lecţii deschise de istorie recentă, unor momente emoţionante de poezie, dansuri populare şi cântece pe ritmuri folk şi de folclor.

 

Evenimentele ce au avut loc în 26 februarie – Duminica dinaintea începerii Postului Mare –, în sala Căminului Cultural din Veneţia de Jos, reprezintă nu doar veritabile lecţii de istorie, de cultură şi de destindere prin muzică bună şi de calitate, ci şi un mod festiv de a marca începutul unei perioade de renunţare alimentară pentru câştiguri spirituale. Toate acestea au avut loc prin împlicarea deosebită a părintelui Costin Butnar, coordonator al Departamentului de tineret al Arhiepiscopiei Sibiului, care a moderat cu multă măiestrie evenimentele cultural-artistice astfel încât atmosfera din Căminul Cultural să fie una de excepţie.

Totodată, evenimentul s-a bucurat de susţinerea mai multor instituţii locale, printre care amintim: Casa Municipală de Cultură din Făgăraş, prin managerul Diana-Gribincea Popa, Primăria şi Consiliul Local Părău, Postul de Poliţie Părău, Serviciul de Voluntariat pentru Situaţii de Urgenţă Părău, Ocolul Silvic „Pădurile Şincii” Şercaia, Consiliul Parohial Părău şi grupul de copii ai Centrului Ioan Cavaler de Puşcariu din Veneţia de Jos.

 

Preoţii veneţeni în timpul comunismului

Prezentările legate de momente şi chipuri de oameni ce au trecut prin perioada comunistă ale preotului paroh din Veneţia de Jos, ale profesorului Florin Palas, ale profesoarei Crina Palas şi ale fostului deţinut politic Ioan Roşca din Mândra, au redat tuturor celor prezenţi o mică lecţie de istorie recentă. Toţi cei prezenţi au putut conştientiza sacrificiile şi suferinţele celor care au trecut prin temniţele politice şi prin fenomenul reeducării atee.

Amintind de grupul foştilor voluntari din primul război mondial, ce acţiona în jurul satelor Părău, Veneţia de Jos şi de Sus, Grid şi cele două sate Comăna, vorbitorii au încercat să explice motivele şi rezistenţa contra regimului impus: „ca să înţelegem gesturile veneţenilor din timpul alegerilor din 1946 trebuie să ne întoarcem puţin în istorie, anume la evenimentele din primul război mondial. Preotul paroh de atunci din Veneţia de Jos, Mihail Ganea (1903-1919), ştiind cheltuiala veneţenilor cu clopotul mare din sat achiziţionat din Ucraina special pentru vijeliile şi grindinile ce necăjesc culturile satului, nu l-a predat autorităţilor vremii pentru topirea lui şi confecţionarea de tunuri pentru război, ci a dat toate celelalte clopote mai mici, ascunzând pe cel mare. Pentru aceasta a fost aspru pedepsit şi mutat disciplinar, dar momentul istoric arată vigoarea şi curajul localnicilor. Revolta veneţenilor din 1946, cauzată de frauda electorală, s-a datorat şi grupului Vultanii de la Părău, căci ei i-au sesizat pe veneţeni de fraudă”, a amintit preotul paroh.

Tot el a mai subliniat şi că în perioada comunistă s-au remarcat şi preoţii: Emilian Aldea (1922-1936), care organiza clasele primare în propria locuinţă, Septimiu Popa (1921-1949), ultimul preot care reface aproape integral biserica din sat şi care se pensionează voluntar pentru ca preotul revenit de la greco-catolici, Aurel Fratu (1937-1972), originar din Berivoi, să preia pe toţi credincioşii din Veneţia de Jos, şi pe cei greco-catolici şi pe cei ortodocşi, unind astfel confesional satul. Tot părintele Aurel Fratu a fost şi cel care a preluat direcţiunea şcolii încă din 1950 şi până în 1964.

 

Rezistenţa prin credinţă şi poezie

Profesorul Florin Palas a vorbit despre grupurile de sprijin ale luptătorilor din Răsăritul Ţării Făgăraşului şi a susţinut o alocuţiune cu tema „Mărturisire şi faptă creştină în acţiunile luptătorilor anticomunişti din Munţii Făgăraşului“. Concluzia expunerii a fost că luptătorii din munţi au respectat normele moralei creştine, reacţia lor fiind una de apărare a Crucii şi a neamului românesc în faţa agresiunii unui regim de ocupaţie, ateo-bolşevic, impus de trupele sovietice. „Rezistenţa din zona comunei Părău a fost condusă de învăţătorul Ioan Pridon din Părău, căpitan în rezervă, iniţiatorul organizaţiei anticomuniste „Vultanii”, ce cuprindea atât intelectuali din localitate cât şi ţărani din satele învecinate, Veneţia, Comăna sau Grid”.

Printre cei care s-au remarcat în organizaţa amintită, Vultanii, se află şi studentul Marcel Cornea, doctorul Halmaghi, învăţătorul Ciurilă din Grid, ţăranii Nicolae Noară, Andrei Cerbu, Ioan Sasebeş, Ioan Buta, Jacob Şuler sau învăţătorul Ioan Boamfă. „În noaptea de 14 spre 15 noiembrie 1950, (n.n. la începutul postului crăciunului), studentul Marcel Cornea a fost ucis în casa învăţătorului Ioan Pridon din Părău”, a mai remarcat profesorul Palas.

O alocuţiune plină de sensul suferinţei creatoare a temniţelor comuniste a fost extraordinar de bine surprinsă de prof. Crina Palas care a vorbit despre poezia detenţiei şi care, alături de rugăciune, a fost un reazem sufletesc pentru deţinuţii politici şi luptătorii din munţi. Intervenţia a fost exemplificată cu versuri minunate create în hrubele bolşevice de Radu Gyr, Nichifor Crainic, Andrei Ciurunga, Ioan Victor Pica şi Virgil Mateiaş, interpretate de aceasta şi de un minunat grup de elevi din Rupea, Cuciulata şi comuna Părău. Cântecele pe versurile poetului Radu Gyr au impresionat asistenţa.

O prezenţă emoţionantă a fost şi cea a fostului deţinut politic Ioan Roşca, supravieţuitor a grupului de sprijin al luptătorilor din munţi, fapt pentru care a fost închis timp de 12 ani de autorităţile comuniste. Cu smerenie şi delicateţe, Ioan Roşca a mărturisit depre rolul credinţei în supravieţuirea deţinuţilor politic şi în rezistenţa acestora în procesele de reeducare, în care lepădarea de credinţă era cel mai important obiectiv al securiştilor care instrumentau acest experiment antiuman şi anticreştin.

Un moment surprinzător a fost prezenţa în sală a domnului Gheorghe Boţoman, fiul preotului Victor Boţoman din satul Fântână, judeţul Braşov: „am venit la Veneţia de Jos după ce am aflat din presă despre eveniment. Tatăl meu, preotul Victor Boţoman, a suferit peste şase ani de temniţă grea, a trecut prin calvarul regimului şi prin tot felul de umilinţe. Am adus cu mine o poezie pe care tata a scris-o acolo în închisoare şi pe care o consider o comoară şi o exprimare spirituală în toată acea suferinţă prin care a trecut” . Poezia a fost citită publicului de către preotul paroh, provocând emoţie şi recunoştinţă pentru minunatul eveniment creat ad hoc.

 

Momente artistice

În spaţiul în care s-a desfăşurat evenimentul a avut loc şi o expoziţie de icoane pe sticlă realizate de copii veneţeni, îndrumaţi de prof. Crina Palas. De asemenea, au fost prezentate obiecte de suflet din închisorile comuniste ale deţinutei politic Mara Banciu şi ale soţului ei, Ilie Banciu.

Spectacolul a cuprins muzică folk interpretată cu talent de Iulia Lupsa şi Ana-Atena Butnar. Cu muzica folclorică au încântat publicul prezent la manifestare tânăra Lidia Iuga, ce s-a remarcat în multe festivaluri de gen din ţara noastră. Un moment emoţionant a reprezentat urcarea pe scenă în premieră a tinerilor artişti Paula Comaniţă din Grid, Mădălina Rodocea şi Marian Comanici din Veneţia de Jos. Emoţiile transmise publicului au dat un plus de valoare prin faptul că tradiţiile locale sunt duse mai departe de tinerii artişti autohtoni.

O prezenţă deosebită a constituit-o Ansamblul Folcloric Dor Părăian, care a prezentat publicului o suită de dansuri populare din zonă. Momentul de vârf al acestui spectacol a fost realizat de Părintele Costin Butnar, care, cu un profesionalism desăvârşit, a împlinit evenimentul cu cântece patriotice care au însufleţit publicul.

Evenimentul cultural-artistic „Chipuri de lumină în temniţele comuniste” face parte din manifestările prilejuite de Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor şi pictorilor bisericeşti şi Anul comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului în Patriarhia Română.

 

Aprecierile şi aplauzele publicului

„Am trăit momente emoţionante, înălţătoare, de stimă şi respect pentru cei care s-au jertfit în închisorile comuniste. Am participat la o adevărată lecţie de istorie care a lipsit din şcoala românească. Aceste Chipuri de lumină să lumineze sufletele şi minţile tinerilor de astăzi, fiind exemple de curaj şi demnitate umană. Felicitări tuturor celor care au muncit pentru a aduce în faţa noastră asemenea activităţi cu o înaltă încărcătură emoţională!”, spus doamna preoteasă Maria Comşa, soţia ultimului preot ce a activat în timpul regimului comunist la Veneţia de Jos.

„Vom participa cu drag, iar şi iar… a fost înălţător”, a spus Eugenia Nistor, coordonatorul Ansamblului folcloric Junii Cetăţii Rupea.

„A fost tare frumos. Cred că de prin anii 70 sau 80 nu am mai văzut un spectacol în sala Căminului Cultural din Veneţia de Jos. Ne bucurăm nespus de tot ce am văzut. A fost emoţionant şi culturalizator”, a spus localnica Aurica Penciu din Veneţia de Jos.

„După tot ce am văzut în seara asta nu pot să spun decât că parcă îmi doresc ca în fiecare lună să aibă loc astfel de momente. Ne bucurăm nespus că am fost martori la un spectacol deosebit”, a spus localnica Maria Cornea din Veneţia de Jos.

Pr. Alexandru Socaciu, Veneţia de Jos, şi Prof. Florin Palas, Veneţia de Sus

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 96, martie-aprilie 2017

 

colaj prima pag site

Read Full Post »

Veneţenii de Sus şi de Jos s-au rugat Maicii Domnului pe locul vechii mănăstiri din pădurea satului Veneţia de Sus, aşezământ monahal distrus în urmă cu 254 de ani. Joi, 8 septembrie 2016, credincioşii din cele două sate au participat la Sfânta Liturghie pe amplasamentul uneia dintre cele mai vechi mănăstiri care au existat pe teritoriul Ţării Făgăraşului.

„De mai bine de un an de zile, împreună cu preotul paroh de la Veneţia de Sus, Laurenţiu Oană, desfăşurăm proiecte în comun şi în comuniune; aşa s-a născut şi proiectul acesta de a sluji Sfânta Liturghie cel puţin o dată pe an pe ruinele fostei mănăstiri de la Veneţia de Sus, unde veneţenii, atât de la Veneţia de Jos, cât şi de la Veneţia de Sus, să participe împreună. Obiceiul acesta a mai existat de-a lungul timpului, când preoţii slujitori de la Veneţia de Sus ieşeau cu mic şi cu mare, cu căruţele, pe valea mănăstirii, la locul numit de localnici «la Mănăstire» sau «mînăstiri». De anul acesta dorim să punem bazele unei slujiri comune, preoţi şi credincioşi, pe ruinele mănăstirii, iar după oficierea slujbelor toţi cei prezenţi să participe la o petrecere câmpenească, loc prielnic prin umbra groasă a pădurii şi a pomilor de acolo”, a spus părintele Alexandru Socaciu, paroh la Veneţia de Jos.

„Ne-am bucurat enorm pentru momentele de la pădure, pentru slujbă, dar şi pentru redescoperirea portului popular. Imediat după mobilizarea generală de a participa la o Liturghie pe ruinele fostei mănăstiri de la Veneţia de Sus, veneţenii s-au înveşmântat cu hainele populare, au pregătit bucate tradiţionale şi au înfrumuseţat pădurea cu momente câmpeneşti deosebite. Îmi doresc ca tot ceea ce a fost aici să devină tradiţie, şi astfel să devenim cunoscuţi prin istoria noastră locală unică în Ţara Făgăraşului”, a spus primarul Mihai Popeneciu.

Date oficiale despre mănăstirea de la Veneţia avem de la 1372, când Domnul Munteniei, Vladislav Vlaicu (1364-1372), dăruia printr-un hrisov unei rude cu numele Vlad mai multe comune, printre care şi comuna Veneţia de Jos, amintind şi de mănăstirea de la Veneţia de Sus. Acest hrisov reprezintă cea mai veche mărturie scrisă despre Veneţia şi mănăstirea ei. Un monah cu numele Mafteiu a scris o carte cu mâna lui, numită Sbornic, sau Vieţile Sfinţilor, şi a donat-o preotului din satul Bogata-Hoghiz, cu numele Vasile, în anul 1730. Între anii 1759-1761, Ioanichie, ultimul călugăr cunoscut cu numele, a fost cel mai intim colaborator al monahului Sofronie, în marea revoluţie religioasă din anii 1759-1761.

Mănăstirea de la Veneţia a existat până în anul 1762, când generalul austriac Adolf Bukow, din ordinul împărătesei Maria Tereza, distrugea cu tunurile zidurile bisericii şi chiliile.

Petruţa Socaciu, Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 94, noiembrie-decembrie 2014

 

Read Full Post »

20 de copii din Veneţia de Jos au participat în perioada 4-9 iulie la o tabără de pictură pe sticlă la Mănăstirea „Brâncoveanu” de la Sâmbăta de Sus. Tabăra este o răsplată pentru copiii care au participat la activităţile Centrului de tineret „Ioan Cavaler de Puşcariu” din Veneţia de Jos şi care au avut rezultate remarcabile la învăţătură.

Lecţiile de pictură pe sticlă au fost susţinute de Aurel Bădilă, unul dintre pictorii mănăstirii, originar din satul Veneţia de Jos. „Pentru mine este o bucurie să-i văd pentru prima dată pe copiii din Veneţia de Jos, cu ai căror părinţi am copilărit în satul natal. Aici la mănăstire am încercat să le prezint copiilor tehnici de contur şi primii paşi în pictura pe sticlă, urmând ca ei să descopere singuri dacă vor să continue să profeseze această artă sau să o practice ca o activitate de relaxare, pe lângă activităţile lor de zi cu zi”, a spus iconarul Aurel Bădilă.

Tabăra a fost organizată de preotul din Veneţia de Jos, Alexandru Socaciu, împreună cu părintele egumen de la Sâmbăta de Sus, protosinghelul Atanasie Roman. „În mănăstirea ctitorită de Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu, pictura pe sticlă reprezintă o tradiţie foarte bogată, iconarii de aici fiind unii dintre cei care au contribuit decisiv la păstrarea Ortodoxiei în sudul Transilvaniei, în special în satele din Ţara Făgăraşului. Prin tabăra aceasta de pictură pe sticlă, dar şi prin cea de sculptură ce va începe peste puţin timp, considerăm că mănăstirea îşi împlineşte rolul misionar de a contribui la formarea copiilor şi tinerilor şi păstrarea lor la umbra Bisericii, dar şi la misiunea ei duhovnicească, mai ales că toţi participanţii pot participa la slujbe, la discuţii duhovniceşti sau la formarea lor ca buni creştini, dat fiind mediul duhovnicesc al mănăstirii”, ne-a spus părintele egumen Atanasie.

Programul copiilor care au participat în tabăra de pictură a fost unul foarte variat. „Deşi ne aflăm aici pentru pictura pe sticlă, copiii au avut parte de un program diversificat: doamna preoteasă le-a pregătit multe jocuri de dezvoltare personală şi creaţie, precum şi activităţi complexe, cum ar fi drumeţiile în pădure, concursuri de cultură generală şi jocuri în echipe. De asemenea, copiii au participat la programul liturgic al mănăstirii şi au avut discuţii pe teme religioase cu părintele egumen Atanasie. Tabăra a avut şi scopul de a forma prietenii între copiii din Veneţia de Jos, mai ales că nu toţi învaţă la şcoala din sat, ci mulţi sunt fie navetişti la şcolile din oraş, fie locuiesc în sat doar pe timpul verii”, a spus parohul Alexandru Socaciu.

Tabăra de pictură face parte din programul „Hristos împărtăşit copiilor”, desfăşurat sub coordonarea preotesei prof. Petruţa Socaciu. De asemenea, tabăra reprezintă şi o formă de recompensă pentru copiii care au participat la activităţile Centrului de tineret „Ioan Cavaler de Puşcariu” din Veneţia de Jos şi care au avut rezultate remarcabile la învăţătură.

mitropolia-ardealului.ro

Read Full Post »

Preasfinţitul Părinte Ilarion Făgărăşeanul, Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, a slujit în mijlocul credincioşilor din satul Veneţia de Jos duminică, 18 octombrie. Prilejul a fost folosit de oamenii din sat pentru a mulţumi lui Dumnezeu pentru lucrările realizate în vară pentru refacerea bisericii parohiale cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, dar şi pentru a marca un nou început în intenţia de a revalorifica bogăţiile autohtone.

 

Vizita arhierească a venit chiar în preajma prăznuirii Sfintei Cuvioase Parascheva, cealaltă sărbătoare a Parohiei. „Ne bucurăm nespus de mult pentru lucrările frumoase pe care le faceţi aici, la Veneţia de Jos. De aceea, vă transmit bucuria şi arhiereasca binecuvântare a Părintelui nostru Mitropolit Dr. Laurenţiu Streza, din încredinţarea căruia ne aflăm astăzi în mijlocul dumneavoastră”, a spus Părintele Episcop Ilarion, după ce mai înainte a explicat frumuseţea învăţăturilor cuprinse în evanghelia duminicală.

Sărbătoarea veneţeană a fost programată cu doar câteva săptămâni înainte, în cadrul unei şedinţe de Consiliu Parohial. „Pentru că am fost mulţumiţi de cum au decurs lucrările de refacere a acoperişului Bisericii Adormirea Maicii Domnului, pentru a mulţumi în mod festiv Primăriei şi Consiliului Local Părău pentru sprijinul substanţial primit, dar şi pentru că enoriaşii au pus şi ei mână de la mână, după posibilităţi, să ajute la refacerea integrală a acoperişului, am propus în Consiliu să invităm un ierarh de la Sibiu”, a explicat părintele paroh Alexandru Socaciu.

 

Biserică de interes naţional

Potrivit arhivei parohiale şi actelor oficiale deţinute la Veneţia de Jos, Biserica Adormirea Maicii Domnului are o importanţă deosebită. În 2004, locaşul a fost declarat de către Ministerul Culturii şi Cultelor ca Monument istoric de clasa A. Importanţa monumentului este redată în principal de perioada când a fost construit (1790-1795), dar mai ales a picturii bisericii, care a fost terminată în 1818 de către Theodor Zugravu, împreună cu fiii săi, originari din Apuseni, şi care s-a păstrat în proporţie de 95%. De asemenea, un frumos brâu decorativ al sărbătorii Adormirea Maicii Domnului înfăşoară ca un acoperământ partea exterioară a altarului.

 

Noi începuturi la Veneţia

Vizita arhierească a fost şi un prilej de a lansa un proiect îndrăzneţ pentru comunitate. „Am vrut să marcăm şi un nou început. Este vorba de lansarea oficială a proiectului „Centrul Ioan Cavaler de Puşcariu”, ce va funcţiona în fosta grădiniţă a satului, retrocedată parohiei în urmă cu mai mulţi ani. Prin 1850, un tânăr de doar 21 de ani, Ioan Puşcariu, fiul protopopului de Bran, venea în Veneţia ca şef al administraţiei şi al poliţiei. Din iniţiativa lui, nu mai puţin de 22 de sate s-au unit pentru a zidi o şcoală pentru generaţiile viitoare”, a explicat părintele paroh.

Biserica din Veneţia de Jos, prin părintele Gheorghe Comanici, paroh timp de 45 de ani, a pus la dispoziţie o grădină în centrul satului, unde a fost ridicată şcoala. Preotul a devenit directorul şcolii, iar preoţii şi câte un fruntaş din cele 22 de sate au făcut parte din administraţia şcolii. De-a lungul timpului, şcoala a dat nu mai puţini de 700 de intelectuali ce s-au remarcat în viaţa românilor de pretutindeni. Dintre veneţeni, cei mai mulţi au fost medici, judecători, avocaţi, negustori de rang înalt, bancheri şi preoţi.

„Ideea acestui centru a plecat de la importanţa colosală pe care a avut-o Ioan Cavaler de Puşcariu pentru zona aceasta, dar şi din necesitatea de a da copiilor şi tinerilor din satul nostru o altă alternativă de a-şi petrece timpul liber şi de a deprinde lucruri cu adevărat esenţiale, pe lângă cele pe care le primesc de la şcoală”, a fost concluzia părintelui Alexandru la finalul evenimentelor.

Petruţa Socaciu

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 88, noiembrie-decembrie 2015

 

 

Read Full Post »

Două din cele 3 premii acordate la nivelul arhiepiscopiei la concursul naţional de miniproiecte realizate de copii au fost obţinute de făgărăşeni. Copiii din Parohia Bucium şi cei din Parohia Veneţia de Jos au fost răsplătiţi pentru eforturile lor cu premiile I şi II, câştigătorii premiului I urmând să reprezinte Arhiepiscopia Sibiului la etapa naţională de la Bucureşti, anunţă mitropolia-ardealului.ro:

La Catedrala mitropolitană din Sibiu a avut loc joi, 23 aprilie, festivitatea de premiere a grupelor de copii care au ocupat primele trei locuri la etapa eparhială a Concursului naţional „Mâini întinse către poruncile lui Dumnezeu”. Câştigătorii etapei eparhiale, copiii din Parohia Bucium, judeţul Braşov, vor reprezenta Arhiepiscopia Sibiului la etapa naţională.

Festivitatea de premiere a fost condusă de Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, participând coordonatorul Departamentului pentru Tineret al Arhiepiscopiei Sibiului, părintele Vasile Dariciuc, pr. prof. univ. dr. Constantin Necula de la Facultatea de Teologie din oraş, inspectorul de Religie al judeţului Sibiu, prof. Măriuca Neagu şi grupurile de copii care au ocupat primele trei locuri, însoţite de preoţii şi profesorii îndrumători.

În cuvântul adresat copiilor, IPS Mitropolit Laurenţiu a subliniat rolul unor astfel de proiecte educative în formarea caracterului religios-moral şi în conştientizarea tinerilor asupra problemelor societăţii.

Ierarhul a oferit apoi premii constând în bani şi diplome celor patru grupe de copii câştigătoare. Astfel, premiul al treilea a fost împărţit de grupul de copii de la Parohia Slimnic I, judeţul Sibiu, şi de grupul din Parohia Cibin II-Sibiu. Premiul al doilea a fost oferit copiilor din Parohia Veneţia de Jos, judeţul Braşov, coordonaţi de părintele Alexandru Socaciu. Câştigătorii concursului şi reprezentanţii eparhiei la etapa naţională de la Patriarhia Română sunt copiii din Parohia Bucium, judeţul Braşov, coordonaţi de părintele Marius Corlean. (mitropolia-ardealului.ro)

Notă: Proiectele copiilor din Ţara Făgăraşului sunt prezentate aici.

Read Full Post »

Venetia site

Două grupuri de colindători au adus cu vocile lor calde bucurii de praznicul Naşterii Domnului în Parohia Ortodoxă din Veneţia de Jos. La invitaţia părintelui paroh Alexandru Socaciu, corul de copii al Centrului Cultural „Zestrea Buciumului”, condus de părintele paroh Marius Corlean şi preoteasa Natalia, a susţinut un frumos concert de colinde prin care a vestit Naşterea lui Hristos. Un moment deosebit şi emoţionant a fost prezentarea a două colinde pe versuri compuse de deţinuţii politici din temniţele comuniste. Veneţenii au primit cu căldură fiecare interpretare, mulţumind invitaţilor pentru modul lor frumos de a se prezenta şi pentru şansa de a le fi gazde. „A fost foarte frumos din partea lor să vină în satul nostru şi să ne încânte cu vocile lor frumoase de copii.”; „Sunt nişte copii care cântă cu entuziasm, din plăcere, şi ne-au transmis şi nouă starea lor!”; „Ne-am bucurat că au venit îmbrăcaţi ţărăneşte şi au cântat şi ce ştiam noi, dar şi ce nu am auzit până acum.”; „Foarte interesante au fost colindele din închisori” – au spus câţiva dintre cei prezenţi.

Totodată, în prima duminică din an, un alt grup de colindători, Grupul folcloric „Dor Făgărăşean”, a venit să îi colinde pe veneţeni. Mariana Şandru, Mioara Marinca, Viorica Cerbu, Gheorghe Malene, Ştefan Ramba şi Diana Gribincea au făcut din interpretarea colindelor o atmosferă deosebită. „Prezenţa acestui grup s-a datorat interpretei de muzică populară Diana Gribincea. Ea şi-a dorit să ia parte la o slujbă în biserica noastră, mai ales că am fost colegi la Radio Făgăraş şi vroia să vadă cum ne-am acomodat în parohie şi să vadă cele două biserici din satul nostru. Iată că ne-a făcut surpriza să vină cu minunatul grup „Dor făgărăşean”, lăsându-ne şi nouă bucuria pe care o dăruiesc de fiecare dată când urcă pe o scenă”, a spus părintele Alexandru Socaciu.

Pentru fiecare din cele două grupuri de colindători, comunitatea gazdelor a pregătit o agapă de bucurie şi mulţumire, dar nu a uitat nici să le colinde cântece tradiţionale moştenite de strămoşii satului, asta pentru a demonstra că şi la Veneţia de Jos evenimentele din viaţa Mântuitorului fac parte din viaţa şi preocupările localnicilor.

Petruţa Socaciu

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 83, ianuarie-februarie 2015

Read Full Post »

Older Posts »