Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘Şercaia’

17 Iunie 2018 – Duminica a III-a după Rusalii – a reprezentat pentru comunitatea credincioșilor din Șercaia, Țara Făgărașului, o sărbătoare cu mai multe semnificații.

 

90 de ani de la sfințire

Mai întâi, pentru că anul acesta se împlinesc 90 de ani de la sfințirea celei de a treia biserici cu hramul „Sf. Nicolae”, ridicate în mod succesiv de locuitorii ortodocși din Șercaia de-a lungul timpului, ca recunoștință adusă sfântului pentru ocrotire și purtare de grijă, în vremuri încercate politic, social și confesional pentru ei. Actuala biserică va fi înălțată între 1925-1928, în mijlocul „Cartierului săsesc”, cartier în care românii ce locuiau „Peste vale” erau acceptați cu greu. A fost așezată în mijlocul unui parc cu brazi, nu departe de biserica evanghelică, locul în care va fi curs sângele soldaților veniți din Vechiul Regat pentru a elibera satul de sub stăpânirea austro-ungară, în 1916. După 2011, când în curtea bisericii credincioșii vor ridica și un monument întru cinstirea acestor eroi, biserica „Sf. Nicolae” va fi cunoscută și sub numele de ”biserica eroilor”.

 

Finalizarea lucrărilor

În al doilea rând, sărbătoarea de la Șercaia a fost importantă deoarece a fost binecuvântată strădania preotului paroh Lucian Streza și a credincioșilor de a dota parohia cu o Casă parohială și, totodată, cu un Centru social-cultural, indispensabil zilelor noastre în derularea activităților cultural-misionare, destinate diferitelor categorii de vârstă. În spațioasa clădire achiziționată de parohie în urmă cu aproape trei ani, a fost amenajată locuința parohului și a familiei sale, precum și sălile sociale împreună cu anexele: o sală multifuncțională (sală de mese, întâlniri catehetice, culturale și recreative), precum și un muzeu etnografic parohial (la etaj). Spațiile generoase adăpostesc deja, periodic, activități ce se organizează în parohie de doi ani, la evenimente precum: „Întâlnirea copiilor din Țara Făgărașului” (1 Iunie), „Ateliere de vacanță pentru copii”, „Sărbătoarea anuală a octogenarilor și nonagenarilor”, repetițiile corului parohial, agape frățești în sărbători etc. De asemenea, au fost amenajate și readuse la viață mai multe locuri de relaxare și meditație din curtea clădirii: un foișor, un mic parc cu brazi, spații verzi, locuri în care-și găsesc cu ușurință liniștea toți oaspeții Casei bisericii.

Începând cu anul acesta, eforturile pentru amenajarea unui muzeu parohial s-au concretizat prin colecționarea mai multor piese gospodărești vechi din localitate, cu ajutorul câtorva doamne din Comitetul parohial. Astfel, cu mult suflet au fost strânse și inventariate numeroase piese vestimentare vechi, aparținând costumului tradițional din localitate, dar și din alte zone, precum Bucovina, Moldova etc., de-acolo de unde s-au refugiat românii din calea vicisitudinilor, după instaurarea comunismului. De asemenea, muzeul adăpostește câteva fotografii foarte vechi, precum și piese din bucătăria arhaică a locuitorilor, cu semnificații (de exemplu, un vas de lemn în care toți locuitorii din cartierul românesc ”de peste vale” pisau în comun boabele de grâu pentru colivă).

Alte piese care intră în componența muzeului parohial amintesc de vechile ocupații ale românilor șercăieni: cultivarea cânepii, torsul lânii, țesutul pânzei de casă. Muzeul are în dotare și câteva piese aparținând comunității săsești, odinioară majoritară în localitate, precum o carte de biserică în limba germană, trei tăblii de lemn prin care se anunțau sașii între ei referitor la evenimentele vecinătăților, o mașină de cusut. Se are în vedere completarea colecției muzeale cu alte piese ce-și vor regăsi cu siguranță valoarea în spațiul amenajat de parohie, într-un întreg care să amintească locuitorilor în primul rând, dar și vizitatorilor veniți de mai departe, de originile, trecutul și caracterul oamenilor din Șercaia.

Pe lângă lucrările de amenajare a spațiului de locuit pentru familia preotului, a curții Casei parohiale, a Sălii sociale și a Muzeului, s-au realizat în scurta perioadă a celor aproape trei ani și lucrări de modernizare: racordare la sistemul de apă și canalizare, precum și refacerea instalației de apă și căldură.

În afară de entuziasm și susținere voluntară din partea credincioșilor, a Consiliului parohial, amplele lucrări au fost posibile datorită efortului material exclusiv al parohiei ortodoxe, fără nici o altă contribuție financiară. În acest fel, Dumnezeu a rânduit ca – după repetate încercări ce au început în perioada anilor interbelici, când localitatea era centru de plasă și o localitate reprezentativă a Județului Făgăraș, sediu al Protopopiatului „Oltul”, continuând cu perioada comunistă, apoi înfruntând perioada post-revoluție a retrocedărilor către biserica greco-catolică –, comunitatea ortodoxă să dispună de o Casă parohială, un Centru social-cultural modern, capabil să asigure derularea activităților catehetice, culturale și misionare ale Bisericii, în mod independent.

 

Vizită arhierească

Nu în ultimul rând, sărbătoarea din Duminica a III-a după Rusalii, din 17 iunie, a fost importantă pentru că a fost binecuvântată de prezența în mijlocul șercăienilor a Înaltpreasfințitului Laurențiu Streza, Mitropolitul Ardealului. De dimineață, înalții oaspeți au fost întâmpinați în fața bisericii de credincioșii îmbrăcați în straie românești.

Înaltpreasfinția Sa a oficiat Sfânta Liturghie împreună cu un sobor de preoți și diaconi, în frunte cu protopopul de Fagaraș I, Marius Corlean, preotul paroh, alți preoți slujitori din parohiile Țării Făgărașului. Răspunsurile la liturghia arhierească au fost date de Corul mic al parohiei Șercaia, alcătuit preponderant din copii și tineri. Imnurile și pricesnele au fost intonate de Corul mare parohial, alcătuit din adulți. La slujbă au participat și un număr mare de credincioși veniți din parohii mai îndepărtate, chiar și din capitală, special pentru acest eveniment. Preotul paroh Lucian Streza a rostit în cadrul slujbei religioase un cuvânt în care a prezentat activitatea pastoral-misionară, administrativă și culturală realizată în ultimii ani în parohie, iar la final Înaltpreasfinția Sa Mitropolit Laurenţiu, l-a hirotesit iconom stavrofor. Ierarhul a rostit un cuvânt de învățătură în care a tâlcuit Evanghelia citită la Sfânta Liturghie, text scripturistic despre grijile vieții. De asemenea, ierarhul a oferit acte de cinstire Adunării şi Consiliului parohial, precum şi mai multor binefăcători.

Sărbătoarea a continuat cu sfințirea casei parohiale și a centrului social-cultural. Aici, înaltul ierarh a ținut din nou un scurt cuvânt în care și-a exprimat aprecierea față de efortul depus pentru edificarea unei parohii sănătoase în Țara Făgărașului. A subliniat, totodată, importanța dialogului care trebuie să existe între familia preotului și comunitate, transparența și devoțiunea care trebuie să caracterizeze această legătură, grija preotului și a familiei sale față de nevoile comunității, prin organizarea activităților catehetice, culturale, și educative.

Sărbătoarea s-a încheiat printr-o agapă frățească la care au fost invitați toți cei prezenți, care s-a dorit, în mod simbolic, o prelungire a comuniunii euharistice începute în biserică.

Peste tot și peste toate, să primim binecuvântarea lui Dumnezeu și să-I dăm slavă pentru toate cele ce ni le oferă, plăcute sau grele, spre mântuire toate. Așa să ne ajute Dumnezeu!

Prof. Dana Streza

Apostolat în Țara Făgărașului nr. 104, iulie-august 2018

Reclame

Read Full Post »

Read Full Post »

Sercaia site13 Octombrie 2013, Duminica a XXI-a după Rusalii, Pilda semănătorului – zi cu adânci semnificaţii în istoria comunităţii din Şercaia. După 311 de ani de misiune a bisericii în sat, răspândirea Cuvântului lui Dumnezeu şi însămânţarea lui în inimile credincioşilor, roadele credinţei s-au arătat cu toată frumuseţea şi vigoarea. În această zi a fost târnosită biserica cu hramul „Sfântul Nicolae”, patronul care ocroteşte comunitatea; iar credincioşii i-au adus prinos de recunoştinţă pentru purtarea sa de grijă, în cea de-a treia biserică ortodoxă ridicată de-a lungul timpului în Şercaia.

Încununarea unui deceniu de trudă

Actuala biserică a fost zidită în perioada 1925-1926 şi a fost sfinţită pe 8 noiembrie 1928 de Mitropolitul Nicolae Bălan. Lăcaşul de cult a fost pictat în perioada 1988-1991, în tehnica fresco, de pictorul Nicolae Ţolea, şi a fost resfinţit de Mitropolitul Antonie Plămădeală, pe 27 octombrie 1996.

Ultimul deceniu de trudă şi osteneală pentru desăvârşirea lucrărilor de restaurare şi înfrumuseţare a actualei biserici a însoţit efortul preotului paroh de a păzi turma pe care a primit-o spre păstorire, integră şi compactă.

Lucrările la biserică au însemnat: intabularea terenului pe care este construită biserica, reparaţii la zidul exterior şi la zidul de la intrare, reparaţii şi zugrăvire la faţada bisericii şi a anexelor, înlocuirea acoperişului, vopsirea turlei, amenajarea curţii bisericii, însămânţarea cu gazon şi pavarea ei, construirea unei fântâni arteziene denumită „Hristos – Apa cea vie”, construirea unei camere pentru lumânări, dotarea cu iluminat nocturn, înlocuirea instalaţiei electrice şi montarea sistemului de alarmă, achiziţionarea candelabrului din Grecia, a iconostasului, a strănilor şi închinătoarelor din lemn, turnarea şapei de ciment şi montarea parchetului din lemn masiv, zidirea unei noi mese a altarului, înlocuirea geamurilor, dotarea bisericii cu centrală termică, amenajarea biroului parohial, precum şi multe alte lucrări necesare unei biserici. Toate aceste lucrări şi activităţi s-au realizat prin contribuţia credincioşilor din sat, a Consiliului Judeţean, a Primăriei, a ctitorilor din judeţ dar şi din ţară.

La iniţiativa preotului paroh şi cu ajutorul unui grup de credincioşi, în semn de mare respect şi dragoste faţă de fiii satului care s-au jertfit pe câmpurile de luptă pentru apărarea ţării, dar şi pentru eroii români care au venit să elibereze Şercaia de sub jugul străin şi să o unească cu patria mamă, s-a ridicat un Monument al eroilor în curtea bisericii.

Ziua cea Mare

Ziua Mare a Sfinţirii bisericii noastre şi a Monumentului eroilor, o duminică caldă de toamnă, i-a găsit pe credincioşii parohiei alături de autorităţi locale şi judeţene, precum şi de un sobor de preoţi. Îmbrăcaţi în straie româneşti, aşa cum le şade bine românilor din Ţara Făgăraşului, şercăienii l-au întâmpinat solemn pe Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, în faţa bisericii, iar corul bisericii i-a cântat imnul de întâmpinare.

Slujba a început cu rânduiala târnosirii bisericii la exterior, prin stropire cu apă sfinţită şi ungere cu Sfântul şi Marele Mir. Apoi a urmat târnosirea Sfintei Mese a altarului, iar în nişa din mijlocul acesteia au fost aşezate sfinte moaşte. Rânduiala a continuat cu sfinţirea iconostasului, după care a urmat Sfânta Liturghie. În soborul preoţilor slujitori s-au aflat: protopopul de Făgăraş I, Marcel Dobrea, parohul Gheorghe Lucian Streza şi alţi slujitori ai sfintelor altare din Ţara Făgăraşului. În cadrul Sfintei Liturghii, diaconul Adrian Grosu a fost hirotonit preot pentru Parohia Calbor, Protopopiatul Făgăraş II. Răspunsurile liturgice au fost date de un grup de studenţi ai Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna“ din Sibiu, conduşi de profesorul Gheorghe Malene de la Liceul Teologic „Sfântul Constantin Brâncoveanu“ din Făgăraş. Corul de femei “Armonia” al bisericii noastre a cântat câteva pricesne.

La sfârşitul Sfintei Liturghii, Părintele mitropolit a vorbit despre Evanghelia Duminicii şi a explicat şi rânduiala târnosirii unei biserici, prin care toţi credincioşii primesc binecuvântare de la altarul nou-sfinţit. Mesajul transmis de ierarh a fost ca fiecare credincios să lucreze sămânţa credinţei din suflet pentru a rodi însutit şi pentru a conştientiza prezenţa lui Dumnezeu în vieţile noastre, prin revelaţia adusă de Fiul Său.

Preotul paroh a fost hirotesit iconom, iar ÎPS Mitropolit Laurenţiu a oferit acte de cinstire Adunării şi Consiliului parohial, preşedintelui Consiliului judeţean Braşov, primarului şi Consiliului local şi altor binefăcători. Ca semn al preţuirii, înaltul ierarh a primit din partea credincioşilor noştri o icoană cu Sfântul Nicolae, ocrotitorul satului.

Jertfă şi recunoştinţă

Bucuria celor prezenţi a fost încununată în faţa bisericii, prin participarea la ceremonialul militar-religios al dezvelirii şi sfinţirii Monumentului eroilor. La acest moment emoţionant au contribuit ofiţeri şi militari ai armatei române încadraţi în Centrul de Instruire în Infanterie şi Vânători de Munte „Sf. Constantin Brâncoveanu“ din Făgăraş, însoţind Drapelul de luptă, reprezentanţi ai Cultului Eroilor „Regina Maria” din Braşov, precum şi ai principalelor instituţii din localitate. Autorităţile militare, civile şi religioase au trecut în revistă garda de onoare şi salutul tricolor. Într-o atmosferă solemnă, s-a intonat Imnul de Stat.

Au urmat cuvântările autorităţilor religioase şi civile. ÎPS Laurenţiu i-a îndemnat pe cei prezenţi să-şi iubească în continuare patria şi Biserica şi să-şi cinstească eroii neamului, iar profesorul de istorie Mircea Prescure, fiu al satului, a zugrăvit în cuvinte mişcătoare suferinţa şi jertfa prin care au trecut eroii căzuţi, unii la câţiva metri distanţă de monument, pentru apărarea patriei.

Ca dovadă a recunoştinţei, la temelia monumentului au fost depuse coroane de flori împletite cu lacrimi şi emoţie… Defilarea Gărzii de onoare a pecetluit acest moment, lăsând în memoria participanţilor o lecţie vie de credinţă şi dragoste faţă de neam şi ţară. Aducerea Drapelului de luptă ca onor în faţa Monumentului de către o armată ce poarta numele „Constantin Brâncoveanu”, are pentru şercăieni o semnificaţie religioasă şi naţională în acelaşi timp, pentru că poartă numele marelui domnitor Constantin Brâncoveanu – un exemplu în ceea ce ţine de păstrarea credinţei.

Sărbătoarea bucuriei s-a prelungit până după-amiaza, cu o agapă unde junii satului, băieţi şi fete îmbrăcaţi în straie de poveste, au impresionat oaspeţii cu cântece patriotice şi religioase, hore şi jocuri populare de pe la noi. O sărbătoare cu siguranţă a tinereţii celei veşnice, pe care o vom păstra ca pe o comoară în suflet, la fel ca rugăciunea mamei, amintirea satului, dorul de ţară…

Prof. Dana Streza

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 76, noiembrie-decembrie 2013

Această prezentare necesită JavaScript.

Read Full Post »

Read Full Post »